Luna martie marchează debutul campaniei de primăvară, iar una dintre activitățile asupra cărora trebuie să se dedice fermierii este fertilizarea culturilor, în special cultura grâului. Produsele disponibile pe piață permit fertilizarea în toate etapele e dzvoltare a plantelor, inclusiv la însămânțare.

În ciuda costurilor ridicate de achiziție a îngrășămintelor, fertilizarea lanurilor de grâu este motivată prin faptul că, în lipsa acestora, productivitatea este redusă, calitatea grâului este slabă, obținându-se mai mult grâu furajer și mai puțin grâu de panificație, care poate fi comercializat la prețuri mai bune. Totuși, trebuie avut în vedere faptul că îngrășămintele pot contribui la dublarea sau chiar triplarea producției la cerealele păioase, cum este și grâul. Aplicarea unui kg de îngrășământ substanță activă generează un spor de producție, în medie, de 10-15 kg boabe, și poate depăși 25 kg boabe.

Perioadele optime pentru fertilizarea grâului sunt determinate de etapele de dezvoltare a culturii, respectiv la terminarea înfrăţirii, când are loc diferenţierea spicului, la apariţia primului nod, când are loc diferenţierea primordiilor florale, la formarea celui de-al doilea nod, când apar staminele şi se declanşează formarea boabele în spic.

Printre cele mai utilizate îngrășăminte sunt cele pe bază de azot. Îngrășămintele pe bază de azot sunt necesare indiferent de tipul de sol pe care se înființează cultura de grâu. Numai că la stabilirea perioadelor de aplicare trebuie să se țină cont de faptul că azotul are o solubilitate ridicată. De aceea, fertilizatorii pe bază de azot se aplică în mai multe etape. De regulă, acestea se aplică în trei etape. Prima etapă este recomandată să aibă loc toamna, până în perioada de înfrățire, când necesarul de îngrășăminte este relativ redus. Cum azotul este ușor solubil, se recomandă aplicarea unei cantități de 30-40 kg de azot/hectar, iar restul îngrășămintelor să fie folosite iarna sau primăvara, în funcție de evoluția culturii și de cantitatea de precipitații căzută în sezonul toamnă-iarnă. Toamna, îngrășămintele azotoase pot fi aplicate înainte sau după semănat. Totuși, trebuie avută grijă ca să nu fie aplicată o cantitate prea mare de îngrășământ, deoarece există riscul levigării (precipitațiile acționează asupra îngrășămintelor, acestea se descompun și formează o soluție, care se sedimentează fracționat în sol).

A doua etapă de fertilizare a grâului are loc primăvara devreme, când plantele de grâu își reiau ciclul de vegetație. În această etapă se aplică circa 40-60kg de îngrășăminte la hectar. A treia etapă de fertilizare trebuie efectuată la apariția primului nod al tulpinii, când se aplică circa 30-60 kg de îngrășăminte la hectar.

Producătorii de îngrășăminte recomandă, în funcție de tipul de sol pe care a fost însămânțat grâul, folosirea următoarelor cantități de fertilizatori pe bază de azot:

  • 90-100 kg/hectar pe soluri luvice şi brune luvice;
  • 80-90 kg/ hectar pe soluri argiloiluviale şi cambice;
  • 80-90 kg/ hectar pe soluri aluviale nisipoase;
  • 150-200 kg/ hectar pe cernoziomuri freatic umede;
  • 140-160 kg/ hectar pe lăcovişti şi soluri vertice.

Îngrășămintele cu fosfor trebuie aplicate toamna, pentru a fi acoperite de brazdă, deoarece acestea sunt mai greu solubile în apă. Dacă a fost ratat acest moment, fertilizatorii cu fosfor pot fi aplicați și ulterior, însă atunci este bine să se folosească forme complexe, pentru că acestea sunt mai ușor solubile în apă decât cele cu o compoziție simplă de fosfor.

Este recomandat ca îngrășămintele cu conținut de potasiu să fie aplicate pe solurile sărace în potasiu, cum sunt podzolurile și solurile nisipoase. Acest tip de fetilizatori se aplică o dată cu îngrășămintele de fosfor.

Îngrășămintele trebuie aplicate uniform și în doza recomandată de producători, la temenele indicate de aceștia. Aplicarea neuniformă a fertilizatorilor cu fosfor și azot sau aplicarea doar a îngrășămintelor pe bază de azot, mai ales pe soluril cu deficit de fosfor, poate să conducă la dezechilibre între compușii chimici din sol, cum sunt nitrații și fosfații. Aceste dezechilibru are ca efect înfrățirea slabă a plantelor de grâu, întârzieri în creșterea și dezvoltarea acestora, precum și ofilirea frunzelor sau apariția de arsuri pe frunzele tinere. Drept urmare, în fertilizarea culturii de grâu trebuie să se țină cont de compoziția solului și de vârsta plantelor, deoarece vârsta determină consumul de îngrășăminte.

În condiții normale, pentru a se obține o cantitate de 100 de kg de boabe și paiele rezultate din treier, se recomandă folosirea următoarelor cantități de îngrășăminte:

  • 2,5 kg N
  • 1,2 kg P2O5
  • 3 kg K2O

Dintre produsele destinate stimulării creșterii și dezvoltării culturilor de grâu, vă prezentăm următoarele îngrășăminte:

Moddus 250 EC de la Syngenta este un regulator de creștere pentru cereale păioase. Moddus 250 EC produce scurtarea internodurilor, dar și creșterea în diametru a paiului la grâu și orz. Astfel, se reduce semnificativ riscul căderii lanurilor datorită dozelor prea mari de îngrășământ sau condiții meteo.

Spre deosebire de alți regulatori de creștere, Moddus 250 EC nu afectează negativ dezvoltarea sistemului radicular. Aplicați Moddus 250 EC în primăvară la reluarea vegetației, pentru reducerea dezvoltării vegetative. Tratați cultura aflată în condiții de dezvoltare optimă, fără stes hidric și în bună stare fitosanitară. Se recomandă utilizarea unui volum de apă de 200-400 l/ha. Moddus 250 Ec este oferit la ambalaje de 5 litri. Se recomandă utilizarea unei doze de 0,2-0,3 litri/hectar, aplicată în faza de sfârșit de înfrățire-alungire a paiului.

Magnisal de la Haifa Chemicals este un îngrășământ total solubil în apă, care conține 11% azot ca NO3 și 16% magneziu ca MgO. Utilizat pentru fertilizarea culturilor de grâu, este recomandat să fie aplicat prin stropire folială, pentru a preveni sau combate carența de magneziu. Concentratiile recomandate sunt cuprinse între 1-2,5%.

Pentru grâu, producătorul recomandă 4 stropiri, care pot fi aplicate și cu ajutorul sistemelor de irigații, în următoarele faze de dezvoltare ale plantei, doza recomandată fiind de 3 kg/hectar/stropire:

  • începutul alungirii paiului
  • dormarea primului interned
  • deschiderea frunzei standard
  • polenizarea completă

La sol, se aplică în stare solidă. Produsul este disponibil în saci de polietilenă de 25 kg.

Stabilan de la Nufam, distribuit de Alcedo, este recomandat să fie aplicat într-o doză de 1,8-2 litri/hectar. Produsul este disponibil în ambaleje de 20 de litri, la un preț de 22,5 lei.

MICROFERT–U de la Alchimex este o soluţie apoasă clară, de culoare verde-albăstruie,  care conține, pe lângă compuși derivați din azot, și fosfor, potasiu, magneziu, sulf, bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden și zinc. La grâu, orz, secară şi triticale, producătorul recomandă 2–3 fertilizări, cu doze de 2,5–5 l produs în 500 l apă/ha, după următorul calendar:

  • prima – în faza de înfrăţire–formarea primului internod;
  • a doua, la apariţia burdufului – începutul înspicării;
  • a treia, în faza de umplere a boabelor – începutul coacerii în lapte.

Dozele maxime şi numărul maxim de fertilizări se recomandă la culturile amplasate pe soluri cu fertilitate naturală scăzută, erodate, fără fertilizare la sol şi, în special, pe soluri nisipoase. În situaţiile în care fertilitatea solurilor este scăzută, precum şi în zonele în care există interdicţii sau restricţii de aplicare a îngrăşămintelor la sol, produsul se poate folosi în concentraţie de 1,5–2% şi/sau printr-un număr mai mare de fertilizări foliare, fără să existe riscul unor efecte negative. În funcţie de cultură, se recomandă ca fertilizările să se facă odată cu erbicidările sau cu tratamentele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, avându-se în vedere şi precizările privind compatibilităţile produselor care se folosesc. Nu se va amesteca cu zeama bordeleză, cu alte produse alcaline şi nici cu azotatul de amoniu sau de calciu. Se poate amesteca cu uree aplicată foliar.

Pe timp secetos se recomandă folosirea unor cantităţi mai mari de apă decât cele normale, iar tratamentele să se facă dimineaţa devreme sau spre seară, asigurându-se o pulverizare cât mai fină pe plante. Produsul se poate utiliza şi prin fertigare, în concentraţie de 0,01–0,03% (0,1–0,3 l produs la 1000 l apă), la intevale de 7–10 zile, în perioada de creştere intensivă şi fructificare.

Share on Facebook
Print Friendly