Fermierii cu suprafete mici de teren care au ales sa cultive arbusti fructiferi par sa fi tras lozul castigator. Acest lucru se poate spune si in cazul unui producator din localitatea Dicanesti, judetul Bihor. Daniel Daraban, un tanar agricultor, a mizat acum doi ani pe dezvoltarea unei plantatii de mure, pe 2 hectare, in paralel cu ingrijirea unei livezi imbatranite. O buna parte din fructele culese a reusit sa le vanda, insa o parte a pastrat-o si pentru procesare, realizand gemuri si siropuri.
„Avem o livada mai batrana de mere, prune, scoruse, insa in paralel am vrut sa dezvoltam si o plantatie noua. Asa ne-am decis, in 2015, sa incepem o cultura de mure. Avem in prezent o suprafata de 2 hectare cultivate cu mure. Am ales numele de Colina Fructelor deoarece ne dorim sa ne extindem cu zmeura, apoi si gutui”, a povestit fermierul, pentru StiriAgricole.ro.
Cultivatorul a ales sa planteze trei souri de mur, care au capacitatea sa faca fata cu brio temperaturilor scazute: Black Satin, Lock Ness si Polar. „Avem trei soiuri, cel predominant este Black Satin. Un lucru important care caracterizeaza aceste soiuri este ca fac fata mult mai bine la temperaturile scazute. De asemenea, de la soiul „Polar” se poate recolta pana la jumatatea lunii septembrie.
„Plantarea propriu-zisa am realizat-o in luna noiembrie 2015, moment in care am achizitionat 3.600 de fire de mure, fara spini. Anul urmator, mare parte din plante s-au prins, au aparut si primele fructe, putine. Apoi in 2017, anul acesta, am reusit sa mai punem plantele, sa le aranjam sub forma de spalieri. Au aparut si primele fructe, in volum destul de mare. Am vandut si sub forma de fructe proaspete. Ce nu am reusit sa vindem am facut gemuri, sirop, compot, am si uscat cateva sa vedem cum ar fi si productia de ceai”, ne-a mai spus Daniel Daraban.
Micul producator bihorean realizeaza gem de mure simplu, cu migdale, precum si cu samburi. „Ne gandim sa dezvoltam cateva produse si fara zahar, deoarece am constatat ca sunt foarte cerute de clienti. De asemenea, am mai facut sirop si compot”, ne-a mai spus producatorul.
In ceea ce priveste valorificarea, fermierul spune ca a incercat sa vanda si in supermarket fructele proaspete, insa s-a lovit de intermediari.
Am incercat sa vindem la supermarket, insa ne-am lovit de problema intermediarilor. Ei deja aveau contracte cu anumiti oameni asa-zisi producatori, insa ei nu detineau plantatii. Si noi am fost contactati chiar de intermediari sa le vindem fructele la un pret mai mic. Anul acesta am recoltat circa 2 tone. Puteau fi recoltate pana la 5 tone. Doar ca din lipsa fortei de munca, jumatate din productie a fost compromisa. In zona, oamenii care nu aveau serviciu am incercat sa-i chemam sa ne ajute la recoltat la un pret de 70 lei pentru 8 ore de lucru – de la 7 dimineata la 9-10 apoi dupa-amiza de la 5-9, si au refuzat sa vina din motiv ca ar fi prea putin. Tinand cont ca productia la anul va fi de circa 10 tone va fi o reala problema cu recoltatul”, afirma producatorul.
O mica „salvare”, in ceea ce priveste valorificarea, vine din partea Asociatiei Crisana, unde fermierul bihorean este membru. „Am inceput in acest an sa participam la targuri. Ne-am inscris si in cadrul Asociatia Crisana, care ne sprijina mereu pentru participarea la targuri”, afirma fermierul.
Pentru viitor, producatorul bihorean isi doreste sa realizeze pe toata suprafata plantatie un sistem de spalieri si chiar sa acceseze fonduri europene in vederea procesarii.
