Aurel Mihai Doszlop din satul Margina, comuna Margina, judeţul Timiş, a obținut fonduri europene nerambursabile prin Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”.
În cadrul acestui proiect, cu ajutorul celor 29.397 de euro alocați vor fi achiziţionate echipamente și utilajele pentru dotarea şi funcţionarea unei linii de producţie a brichetelor din rumeguş.
Ciclul de lucru al unei astfel de linii începe de la livrarea rumeguşului cu ajutorul unei maşini de încărcat pe un alimentator cu bandă cu răzuitoare şi reglare continuă a vitezei de alimentare. Din alimentatorul cu bandă, rumeguşul trece într-un separator de fracţie groasă, în care, din materia primă, sunt separate prin cernere bucăţile mai mari de lemn, scândurile şi pietrele mari.
Rumeguşul cernut este transportat apoi într-un depozit de materie primă, potrivit datelor publicate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală. Din siloz, rumeguşul umed este pus pe transportorul cu bandă al unui uscător care dozează automat materialul, în funcţie de umiditatea rumeguşului.
Este momentul în care porneşte procesul de diminuare a umidității de la 55-60% la 12-14%. Materia primă uscată cade în camera de expansiune a uscătorului, unde are loc separarea rumeguşului uscat de vaporii de apă. Factorul uscător şi vaporii de apă trec printr-un ciclon în care are loc eliminarea micilor părţi volatile, expulzate apoi în atmosferă. Pulberea este separată în ciclon, apoi revine printr-un sas în procesul de fabricaţie. Rumeguşul uscat trece printr-un separator pneumatic şi unul magnetic într-un concasor. Aici are loc mărunţirea la fracţia corespunzătoare şi omogenă, rumeguşul fiind transferat ulterior cu transportorul pneumatic în silozul depozitului de materie primă uscată.
De aici, este transportat la un rezervor-tampon al brichetăriei, de unde, cu ajutorul unui sistem de alimentare în melc şi cu reglare continuă sunt dozate brichetele, care ajung apoi într-o instalaţie de primire.
Ulterior, brichetele răcite şi întărite ajung într-un concasor, din care cad automat în saci sau într-o instalaţie de tăiere la dimensiuni egale de10 până la 30 de centimetri, de unde sunt preluate de banda unei maşini de împachetat şi ambalate în pachete de 5-15 kilograme. Brichetele rezultate sunt un produs ecologic sub formă de combustibil solid, înlocuind cu succes lemnul, cărbunele, cocsul şi gazele naturale.
Utilajele achiziţionate în vederea producţiei (un tocător, o cuvă dozator, un dispozitiv de tăiere, o presă de brichetare, un şnec de alimentare, un şnec de evacuare, un transportor şi un uscător) contribuie la dezvoltarea unei noi activităţi în mediul rural. Realizarea proiectului duce şi la crearea unui loc de muncă pentru un operator maşini/utilaje în prelucrarea lemnului.
Prin implementarea proiectului este îndeplinit obiectivul general al Măsurii 312, respectiv dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale. Totodată, vor fi îndeplinite și obiective operaţionale privind crearea de microîntreprinderi în sectorul non-agricol în spaţiul rural şi încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate în special de tineri şi de femei.
Acest tip de investiţii este necesar atât din perspectiva PNDR, cât şi din nevoia de a anula discrepanţele mari de dezvoltare și ocupare a forței de muncă dintre sat şi oraş, însă, înainte de toate, este oportun pentru a reduce ecartul socio-economic dintre statele din Vestul Europei şi România.
