Decarbonizarea economiei si masurile care trebuie sa fie puse in aplicare de producatorii de ingrasaminte din tarile UE, pentru a respecta noile conditii Green Deal, au fost discutate de catre directorul general al Azomures, Harri Kiiski si presedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
In cadrul intrevederii, Harri Kiiski a aratat ca exista premisele unei dezvoltari tehnologice deosebite odata cu trecerea la productia de amoniac avand ca sursa de materie prima energia electrica, fata de gaz metan in prezent si ca Romania, alaturi de alte state europene, nu este inca pregatita pentru o tranzitie atat de radicala.
„Aceasta tranzitie trebuie realizata dupa o analiza riguroasa a mediului industrial, in functie de capacitatile de productie, dar si de specificul fiecarei tari. In cazul Romaniei, de exemplu, in acest moment are loc o tranzitie energetica de la carbune la gazul metan, in timp in unele tari din vestul Europei se realizeaza tranzitia de la gaz metan la hidrogen, fiind epuizate resursele de gaz metan. Romania, alaturi de alte state europene, nu este inca pregatita pentru o tranzitie atat de radicala, fiind necesare investitii foarte mari din partea statului in infrastructura energetica. O abordare unitara a subiectului ar duce la lipsa de competitivitate pentru o parte a industriei”, a aratat directorul general al Azomures, intr-un comunicat de presa.
Potrivit conducerii Azomures, eliminarea emisiilor de carbon in urma procesului de stocare a acestora reprezinta de asemenea o provocare pentru industrie si dezvoltarea unui nou proces de producere a amoniacului va permite nu doar productia de ingrasaminte verzi, dar va dezvolta si alte sectoare ale economiei, cum ar fi de exemplu transportul maritim sau domeniul energetic.
„Din punctul de vedere al industriei fertilizantilor este imperativ necesar ca noul model al mecanismului de reducere a emisiilor de carbon (CBAM) si cel al mecanismului de tranzactionare al certificatelor de carbon (ETS) sa fie structurate respectand urmatoarele conditii: Cotele gratuite trebuie mentinute pana in 2030, iar sectoarelor din cadrul CBAM ar trebui sa li se acorde cote gratuite pe o baza similara sectoarelor ETS. Sectorul ingrasamintelor trebuie sa ramana competitiv pentru a sprijini in continuare lantul valoric agroalimentar european. Domeniul de aplicare al CBAM ar trebui sa cuprinda nu numai produsele de baza ale amoniacului si acidului azotic, ci si toate produsele ingrasaminte azotoase finite pentru a evita importul in Europa al unor produse ce nu se supun acestor reguli. Este necesara introducerea unui mecanism de export pentru a se asigura ca producatorii de ingrasaminte raman competitivi pe piata mondiala. Industria europeana a ingrasamintelor are un export important de ingrasaminte cu valoare adaugata si aceasta piata trebuie mentinuta”, a subliniat Azomures.
„Pentru ca investitiile in tehnologie moderna sa continue este nevoie de un cadrul de reglementare predictibil care sa ofere producatorilor de ingrasaminte un orizont foarte clar de dezvoltare”, mai precizeaza Azomures.
