Reprezentantii asociatiei Aliantei pentru Agricultura si Cooperare trag un semnal de alarma si solicita ministrului Agriculturii rezolvarea unor probleme urgente din agricultura, precum situatia preturilor extrem de mici la produse, acordarea despagubirilor pentru seceta sau problema cerealelor din Ucraina, care inca inunda piata romaneasca.
In numele Membrilor reprezentanti prin Alianta pentru Agricultura si Cooperare formata din Federatia Nationala PRO AGRO, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV si Asociatia Forta Fermierilor – AFF, in urma unei largi consultari cu Membrii organizatiilor noastre, revenim la Dumneavoastra pentru a prezenta, pe scurt, problemele sectorului agricol pentru a caror solutionare, producatorii romani fac apel la implicarea Dumneavoastra. In cadrul acestei adrese va expunem, pe scurt, chestiunile arzatoare, solicitandu-va organizarea unor intalniri sectoriale pentru aprofundarea problemelor cu care se confrunta fermierii si cooperativele agricole din Romania.
SITUATIA PRETURILOR = UN DEZASTRU
Desi productiile agricole pentru culturile de toamna se anunta aproape normale, in cele mai multe parti ale tarii, preturile mici la care se comercializeaza recolta 2023 nu acopera costurile investitiilor facute. Fata de anul trecut, preturile pe piata nationala sunt cu 50%, chiar 100% mai mici, in timp ce cheltuielile pentru infiintarea culturilor s- au dublat. Fermierii fac apel la Dumneavoastra pentru o transparentizare a acestei piete – tendintele mondiale de majorare de pret nu se resimt national, numai cele de scadere. De asemenea, va rugam sa analizati, impreuna cu echipa din cadrul MADR crearea unui mecanism de compensare a pierderilor suferite de fermierii romani in acest an agricol ce se apropie de final cu rezultate financiare dezastruoase.
Va rugam sa regasiti mai jos o analiza cu privire la raportul dintre investitiile fermierilor si preturile la care sunt obligati sa isi valorifice in prezent productia.
Citeste si: Cum alegi un sistem fotovoltaic: 5 pasi de care sa tii cont
In conditiile in care costurile producatorului agricol roman au crescut in medie cu 70% fata de preturile de dinainte de inceperea razboiului din Ucraina, fermierii sunt fortati sa vanda intr-o piata nereglementata, cu preturi mai mici ca cele din 2021.
Pentru anul de recolta 2023 cheltuielile pe ha pentru o tehnologie medie la principalele culturi sunt cuprinse intre 5.000-6.500 lei/ha. Veniturile medii estimate la ora actuala sunt:
Grau 4000 kg/ha x 0,75lei/kg= 3.000 lei/ha; Porumb 6000 kg/ha x 0,75 lei/kg = 4.500 lei/ha;
Floarea soarelui 2000 kg/ha x1,5 lei/kg = 3.000 lei/ha; Rapita 1500 kg/ha x 1,7lei/kg = 2.550 lei/ha.
Productiile sunt estimative si adaptate la conditiile climatice nefavorabile cu care ne confruntam. Singura solutie
in acest moment este sa avem productii medii tot mai mari, lucru dovedit deja imposibil avand in vedere politica «verde» a UE, care impune criterii de eligibilitate tot mai restrictive dar care nu se aplica si fermierilor ucrainieni sau din alte state terte. Anul acesta vremea ii salveaza doar pe unii dintre fermieri si o politica coerenta si aplicabila pentru extinderea infrastructurii de irigatii devine o necesitate urgenta.
CORECTAREA FORMULEI DE CALCUL PENTRU DESPAGUBIRILE DE SECETA
Am luat act de anuntul public pe care l-ati facut in legatura cu implicarea Dumneavoastra pentru corectarea formulei de calculare a despagubirilor de seceta la culturile de primavara de anul trecut. Actuala forma de calculare aplica de doua ori procentul de calamitate, ceea ce sfideaza orice logica de calculare a compensatiilor si chiar bunul simt. De asemenea, solicitam ca sumele alocate despagubirilor sa revina la cuantumul promis fermierilor, de minim 1.000 de lei pe hectar pentru culturile calamitate integral.
PORTUL CONSTANTA ESTE BLOCAT!
In plina campanie de recoltare, accesul cerealelor romanesti in portul Constanta nu este posibil pentru productia romaneasca. Astfel, atragem atentia ca, la acest moment, in portul Constanta este o prioritizare a produselor agricole din Ucraina in detrimentul celor din Romania si o degringolada greu de imaginat. Autoritatea Portuara Constanta si celelalte autoritati ale statului par inexistente.
Insistam ca, impreuna cu Autoritatea Portuara, sa fie gasite solutii pentru crearea unor coridoare logistice prin care sa fie separate transporturile de marfa romaneasca de alte transporturi prin care se tranziteaza produse agricole, in special cereale din Ucraina. Fara o interventie urgenta, blocajul din portul Constanta va fi total.
PIATA ROMANEASCA – INUNDATA DE CEREALELE DIN UCRAINA
Desi, in teorie, importurile de cereale de provenienta ucraineana, sunt interzise, in realitate in tara noastra continua sa intre cantitati uriase. Noua practica este de a se aduce marfa din Ucraina in Republica Moldova, iar de acolo, aceasta pleaca catre Port Constanta ca marfa provenienta Moldova doar in documente.
Subliniem in acest context ca toate camioanele supraincarcate care vin din Ucraina ne distrug infrastructura. Numarul camioanelor incarcate cu produse primare procesate a crescut si sunt necesare contingente pentru toate statele membre pentru a tine situatia sub control si pentru a nu duce la distrugerea industriilor din tarile din Europa de Est. Infrastructura din tarile limitrofe este incapabila sa faca fata acestui aflux masiv de produse agricole provenite din Ucraina, deoarece abia daca poate asigura nevoile propriilor tari. Faptul ca intra in tara camioane cu supratonaj (umplute la ras) nu poate fi imputat nimanui decat autoritatilor romane. Consideram ca prin faptul ca negati acest lucru de fapt, asigurati suportul fermierilor ucrainieni si nu al celor romani, care respecta legile romanesti si europene.
Este impetuos necesar sa solicitati controale ISCTR la fiecare punct vamal si in port, obligativitatea ca marfa sa intre cantarita in tara, incadrandu-se in tonajul maxim permis de lege, respectiv maximum 25 tone pe camion, fara nici o depasire trebuie sa se aplice pentru toate originile. Daca nu se iau masuri, va exista un blocaj total in campania care a inceput. Toate drumurile pe unde circula camioane sunt distruse, in mare parte din cauza supratonajului si a calitatii proaste folosite la realizarea drumurilor in Romania.
FINANTAREA FERMIERILOR
Una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor nostri este, la acest moment, blocarea accesului la finantare pe termen scurt, mediu si lung. Desi, in teorie, exista credite pentru finantarea sectorului agricol, acestea sunt greu accesibile si nu acopera nevoile producatorilor. Fermierii romani nu au acces la credite pe termen lung, cu dobanda mica, asa cum au colegii din alte state membre UE. Mai mult, nici macar programul ”De 3 ori subventia”, in forma actuala, nu asigura finantarea tuturor producatorilor. Astfel, in special sectorul vegetal se afla intr-o situatie foarte grava, o criza generata de o lipsa cronica de capital in fermele romanesti: costuri in crestere, prabusirea preturilor la cereale/oleaginoase, masuri restrictive la nivel european, venituri in scadere, productii diminuate din cauza lipsei sistemului de irigatii. Toate aceste cauze pun in pericol securitatea alimentara a Romaniei, viitorul satului romanesc si soarta a zeci de mii de antreprenori din mediul rural.
Pentru a crea premisele continuarii activitatii sectorului agricol solicitam MADR sa extinda actualul produs pentru creditare APIA de 3 ori subventia pentru toti beneficiarii APIA.
Este utila sustinerea finantarii fermierilor prin produsului 3xAPIA in 2 variante: 1 APIA+ 2 APIA si 3x APIA, iar fermierul sa aleaga. In varianta 1 + 2 ( 1 subventie acordata pe baza adeverintei + 2 subventii APIA cu garantie FGCR) cu urmatoarele argumente:
- Prin aceasta varianta, fermierul trebuie sa justifice doar 2 *subventia APIA, cea acordata pe baza adeverintei poate fi utilizata fara justificare;
- Timpul de raspuns/ aprobare pe baza adeverintei APIA este mai redus decat in cazul acordarii din start a 3 APIA;
- Este de dorit sa nu fie cu comision de neutilizare si sa se plateasca direct proportional cu suma trasa de
- Posibilitatea de accesa acest produs de catre fermier atunci cand are nevoie, fara a-l obliga sa ia din start 3 x APIA sau niciodata. Sa poata accesa 1 APIA pe baza adeverintei si ulterior oricand apare o nevoie de bani, sa solicite bancii diferenta de 2 x
Consideram oportun sa existe discutii cu organizatiile profesionale pe produs inainte de a fi aprobat pentru a ne asigura ca va fi eficient din punct de vedere al costurilor pentru fermieri si se va acorda in timp util.
PRELUNGIREA TERMENULUI DE FINALIZARE PENTRU PROIECTELE DIN FONDURI EUROPENE
Beneficiarii de fonduri nerambursabile prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, au fost afectati de efectele care au cauzat in final dificultati sub aspectul unor intarzieri in obtinerea autorizatiilor si acordurilor emise de autoritati, intarzieri la livrarea echipamentelor, intarzieri cauzate de neparticiparea la licitatii a nici unei entitati a cauzat blocaje urmare a COVID 19, crizei energetica, crizei carburantilor, razboiului, realizarea activitatilor de executie a lucrarilor de constructie si/sau receptionarii echipamentelor achizitionate prin proiecte si au dus involuntar la prelungirea termenelor de executie a proiectelor. Totodata un alt factor a fost deficitul brusc de lichiditati sau chiar cu indisponibilitatea lichiditatilor, cresterea costurilor operationale pentru activitatile curente pe contextul majorarii pretului la utilitati si la ceilalti factori de productie, cresterea cheltuielilor investitionale la nivelul proiectelor implementate (s-a impus ajustarea contractelor de lucrari/furnizare, aceste majorari fiind suportate integral de catre beneficiarii proiectelor).
Toate aceste dificultati tehnice si financiare manifestate incepand cu anul 2020 si care s-au suprapus cu perioadele de implementare ale proiectelor finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 au afectat progresele fizice si financiare ale proiectelor de investitii finantate din FEADR, astfel pe cale de consecinta, va solicitam initierea tuturor demersurilor in regim de urgenta pentru identificarea si implementarea cadrului general de prelungire la maximum a perioadei de implementare a masurilor 4.3, 4.2 si 4.1 care au constructii montaj, care au termen de finalizare la 30.09.2023.
La realizarea cadrului general de continuare a implementarii masurilor cofinantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014‐2020 in perioada de programare 2023 – 2027, va rugam sa fie realizata cel putin o consultare cu beneficiari si reprezentanti ai organizatiilor profesionale privind conditiile tehnice si financiare care trebuie indeplinite de catre proiectele contractate la nivelul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 pentru a beneficia de prelungirea perioadelor e executie a contractelor de finantare si a fi finantate din PNS 2023 – 2027.
GHIDURI CORECTE PENTRU ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE
Fermierii asteapta lansarea primelor sesiuni de proiecte cu finantare din Planul National Strategic. Este nevoie ca ghidurile pentru accesarea acestor finantari din bani europeni sa fie elaborate in mod transparent si sa fie corecte in raport cu toti potentialii beneficiari. Salutam, astfel, retragerea ghidului pentru interventia dedicata tinerilor fermieri si va solicitam demararea unei consultari nationale pentru toate ghidurile interventiilor ce urmeaza sa se lanseze in acest an. Fondurile europene pentru investitii in ferme sunt cele care pot duce agricultura romaneasca la urmatorul nivel.
ACTUALIZAREA INVENTARELOR ANIF
Investitiile in sisteme de irigat sunt vitale si avem increderea ca experienta Dumneavoastra la conducerea Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF) va consolida si mentine in linie dreapta programul de reabilitare a sistemelor de irigatii. Solicitarea noastra, a fermierilor, este de a fi demarata o actiune de actualizare a inventarelor ANIF la nivel national, un demers care va face posibila o evaluare corecta si conforma cu realitate a inventarului ce este predat organizatiilor de udatori, un inventar care acum este evaluat la milioane de lei, dar care, in realitate, de multe ori, ar trebui casat pentru ca nu mai este functional.
TERENURILE FERTILE SUNT TRANSFORMATE IN PARCURI FOTOVOLTAICE
Legea nr. 254/2022 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, privind amplasarea de surse de energie verde pe terenurile extravilane, pasuni, teren arabil, vii si livezi, a starnit foarte multe reactii de nemultumire din partea fermierilor. Este normal si corect sa nu fie permisa amplasarea investitiilor in energie regenerabila pe terenurile clasele I si II de fertilitate(nici macar atunci cand se falsifica cartari si se fac declasificari) si mai ales in amenajarile de irigatii. Trebuie avut in vedere ca OUAI-ul trebuie sa isi de-a acordul pentru functionare si nu o va face, pentru ca este ilegal. Sunt cazuri in Buzau cand au impartit artificial potentialul parc fotovoltaic sa fenteze obtinerea autorizatiilor si certificatului de urbanism. Un alt aspect, este spre exemplu ca pentru o suprafata de 16 ha pe care se doreste sa se amplaseze panouri se va scoate de la irigat o suprafata de 70 ha irigata.
Dezvoltarea de proiecte regenerabile pe terenuri agricole ridica preocupari legate de utilizarea resurselor agricole si de pierderea terenurilor fertile. De aceea, este important, ca impreuna, sa gasim un echilibru intre nevoia de a dezvolta proiecte regenerabile si protejarea terenurilor agricole.
Sustinem cu totii producerea de energie verde, dar trebuie luate in calcul doar terenurile neproductive, fara sa fie impactate suprafetele cultivate si mai ales terenurile din infrastructurile de imbunatatiri funciare!
Totodata, stim ca si Dumneavoastra, anul trecut, in calitate de Presedinte al Comisiei de agricultura din Camera Deputatilor, ati anuntat ca ati depus un amendament prin care panourile solare sa nu poata fi amplasate decat pe terenuri de calitate slaba, cu randament scazut in agricultura.
COMPLETAREA INVESTALIM
Salutam adoptarea programului INVESTALIM pe care il consideram un pas important pentru dezvoltarea segmentului de procesare din Romania. Eforturi sustinute trebuie facute in directia cresterii procesarii autohtone a productiei agricole in interiorul Romaniei, iar formele asociative cu rol economic pot avea o contributie marcanta, prin asigurarea corelarii intre capacitatea de productie locala/regionala cu capacitatea de procesare/consum.
Plecand de la obiectivele de dezvoltare regionala si nationala prevazute in INVESTALIM pentru infiintarea sau dezvoltarea capacitatilor de productie din industria alimentara prin a carei aplicare va asigura reducerea deficitului comercial al sectorului agro-alimentar prin realizarea unei productii interne de bunuri alimentare competitiva pe piata interna si externa si stimularea investitiilor in judetele cu resurse agricole sau in judetele mai putin dezvoltate, se impune completarea OUG, cu textul evidentiat cu bold:
Capitolul II BENEFICIARI SI CRITERII DE ELIGIBILITATE
Art.7 – Pot beneficia de ajutor de stat in baza Programului intreprinderile care indeplinesc cumulativ, la data inregistrarii cererii de acord pentru finantare, urmatoarele criterii de eligibilitate:
Forma propusa:
- a) sunt inregistrate potrivit: Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii Cooperatiei Agricole nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonantei Guvernului 37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor si organizatiilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole si silvice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.338/2005, cu modificarile si completarile ulterioare si Legii nr.36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare;
Anexa
Forma propusa:
Coduri CAEN eligibile
- 1011 – Prelucrarea si conservarea carnii
- 1012 – Prelucrarea si conservarea carnii de pasare
- 1013 – Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)
- 1020 – Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor
- 1031 – Prelucrarea si conservarea cartofilor
- 1032 – Fabricarea sucurilor de fructe si legume
- 1039 – Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor c.a.
- 1041 – Fabricarea uleiurilor si grasimilor
9. 1042 – Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare
- 1051 – Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
- 1061 – Fabricarea produselor de morarit
12. 1062 – Fabricarea amidonului si a produselor din amidon
- 1071 – Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie
14. 1072 – Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie
- 1073 – Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare
- 1081 – Fabricarea zaharului
PRET DE REFERINTA PENTRU LITRUL DE LAPTE
Crescatorii de vaci de lapte se confrunta cu o volatilitate a preturilor, fara a exista un pret de referinta la nivel national pentru valorificarea catre procesare. Acest aspect nu doar ca nedreptateste producatorul roman – care nu are nicio predictibilitate a business-ului, dar face si imposibila elaborarea unor politici agricole sustenabile pentru acest sector. Consideram, astfel, ca operationalizarea Observatorului laptelui, impreuna cu introducerea unui pret de referinta pentru litru de lapte, pot oferi un cadrul legal corect pentru activitatea fermelor de vaci din Romania.
REGANDIREA PROGRAMULUI TOMATA
Situatia actuala, in care legumicultori din Matca, judetul Galati, isi comercializeaza productia de rosii la numai 50 de bani pe kilogram, arata ca este nevoie de o regandire a programului Tomata. Sprijinul oferit fermierilor nu trebuie sa denatureze piata, ci, dimpotriva, sa asigure accesul romanilor la legume sanatoase, proaspete, tot timpul anului, la un pret corect in raport cu investitia si munca producatorului roman. Sustinem eficientizarea programului de ajutor de minimis pentru cultura de legume cultivate in spatii protejate si consideram ca o consultare larga cu producatorii va oferi solutiile ce se impun pentru ca acest sprijin sa raspunda nevoilor fermierilor, dar si ale pietei.
SPRIJINIREA SECTORULUI DE PROCESARE A CARNII DE OVINE
La acest moment, Romania ocupa al doilea loc in UE, dupa Spania, in privinta numarului de ovine. Cele mai multe capete de animale nu sunt insa sacrificate intern, ci sunt valorificate in viu, la export. Este nevoie ca sectorul zootehnic ovin sa fie sprijinit pentru a investi in unitati de abatorizare si de procesare a carnii, astfel incat ponderea exporturilor in viu sa fie echilibrata de cea a exporturilor de carne in carcasa, un produs apreciat pe piata europeana. Exporturile de animale vii vor continua sa reprezinte un procent important in balanta comerciala nationala, astfel ca aceasta activitate are nevoie de sustinere, la fel ca cea de abatorizare, care ofera posibilitatea deschiderii unor noi piete de valorificare.
MODIFICARI NECESARE IN ORDINUL SUBVENTIILOR
O serie de modificari se impun Ordinului nr. 80/2023 cu privire la conditiile de eligibilitate a fermierilor care beneficiaza de plati directe prin APIA. Aceste reglementari trebuie facute urgent intrucat pun in pericol plata subventiilor pentru un numar semnificativ de fermieri care, desi fac agricultura, nu pot beneficia de aceste plati pe suprafata:
- Prelungirea derogarilor de la aplicarea restrictiilor aplicate in prezent pentru GAEC 7 – Rotatia culturilor pe teren arabil si GAEC 8 – Ponderea minima a suprafetei agricole dedicate zonelor sau caracteristicilor neproductive si pe toate suprafetele agricole, mentinerea elementelor de peisaj si interzicerea taierii gardurilor vii si a arborilor in perioada de reproducere si crestere a
Mentionam ca aceste derogari sunt la acest moment in vigoare doar pentru anul de cerere 2023, potrivit Regulamentului de punere in aplicare (UE) 2022/1317 al Comisiei din 27 iulie 2022 de stabilire a unor derogari de la Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European si al Consiliului (in ceea ce priveste aplicarea standardelor privind bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor – standardele GAEC 7 si 8 pentru anul de cerere 2023 ”statele membre pot decide sa deroge, pentru anul de cerere 2023, de la aplicarea unuia sau a ambelor standarde GAEC”).
- Asigurarea accesului la subventii – sprijin cuplat, si pentru micii producatori fiscalizati, care valorifica productia direct, prin emiterea de bon fiscal, si care nu pot face dovada valorificarii cu situatia fiscala din casa de ASIGURAREA UNEI ACTIVITATI NORMALE SI IN PERIOADA DE CONCEDII
In final, pentru ca am intrat in perioada concediilor de vara, facem apel ca activitatea din cadrul Ministerului Agriculturii si din cadrul structurilor subordonate sa decurga normal. In anii trecuti, o serie de chestiuni importante nu si-au gasit rezolvare urgenta din cauza ca persoana/persoanele responsabila/-le nu era/-u disponibila/-e. Delegarea atributiilor trebuie sa fie o practica in institutiile statului, astfel incat atunci cand sunt proiecte in derulare/contractare/implementare sau un contribuabil, indiferent de domeniul in care activeaza, are o solicitare, aceasta sa poata fi solutionata in timp util, cat mai rapid cu putinta.
In numele Membrilor nostri, ne manifestam disponibilitatea de a veni cu informatii suplimentare pentru clarificarea aspectelor prezentate, iar in acest sens, Stimate Domnule Ministru, va rugam sa acceptati organizarea unei intalniri de lucru in perioada imediat urmatoare.
In asteptarea unui raspuns prompt, va multumim pentru deschidere si va asiguram de intreaga noastra consideratie si implicare!