Proiectul de lege privind vânzarea terenurilor agricole între persoane fizice, fie că este vorba de cetățeni români sau ai altor state membre ale Uniunii Europene, a stârnit discuții aprinse. Marii fermieri spun că legea cuprinde prevederi discriminatorii și neconstituționale, îngrădind dreptul la proprietate, în vreme ce micii fermieri spun că poți face profit și de pe 2 hectare, dacă știi ce și cum să cultivi.
Laurențiu Baciu, patronul Romagria, cu 1.200 de hectare în exploatare, și președinte al LAPAR spune că prevederile cuprinse în proiectul legislativ „mai mult îi încurcă” pe cei care au de vândut o bucată de pământ. „Proprietarul de teren, adică țăranul, nu-și vinde pământul ca să facă profit peste noapte. Îl vinde dacă are nevoie urgentă de bani și nu are altă soluție, fie că a dat un necaz peste el, fie că trebuie să își ajute copiii cu bani. Și într-un caz, și în celălalt nu poate aștepta aproape 4 luni ca să vândă bucata, cât i se impune prin această lege”, este de părere șeful LAPAR.
În plus, spune el, statul nici nu ar trebui să se implice în tranzacțiile dintre privați. Însă, în opinia liderului LAPAR, statul caută să dețină monopol și să controleze piața funciară, motivând că terenurile agricole sunt strategice pentru România. Aceasta, în condițiile în care statul își ia mâna de pe ale domenii strategice, cum este cel energetic. Mai mult decât atât, prevederile documentului nu influențează în niciun fel accesul străinilor la pământurile din România.
„Actul trebuia să îngrădească accesul străinilor, nu să încurce și vânzătorii, și cumpărătorii din România! Implicarea statului, faptul că cineva va avea toate datele despre tot ce se întâmplă cu terenurile agricole, crearea unei noi instituții care să se ocupe de aceste tranzacții, cu drept de preempțiune, deschide drumul către jonglerii”, concluzionează Laurențiu Baciu, care arată că ADS-ul, care se ocupă de terenurile deținute de stat a fost de-a lungul timpului ținta procurorilor anticorupție.
Totodată, Baciu reclamă și faptul că favorizarea tinerilor în detrimentul celor trecuți de 40 de ani, precum și limitarea suprafeței la 100 de hectare sunt prevederi care contravin constituției, îngrădind dreptul la proprietate.
Din estimările fermierilor, circa 10% din terenurile agricole din România sunt controlate de străini.
