In 2022, cei mai multi romani au cheltuit mai putin pe produse alimentare si si-au redus economiile si investitiile, arata raportul Future Consumer Index, realizat de expertii EY Romania.
Chestionarul a vizat perceptia romanilor in privinta noului context economic al anului in curs, comparativ cu anii anteriori, si mai ales schimbarile, daca au avut loc, in obiceiurile lor de consum.
Potrivit companiei de consultanta, contextul evenimentelor politice si economice care au marcat anul 2022, respectiv cresterea preturilor la energie si combustibili, determinata de razboiul ruso-ucrainean, care s-a suprapus peste efectele economice ale anului pandemic (2020) si incetinirea ritmului de crestere economica fata de anii anteriori (2022 fata de 2021) ar fi putut determina modificari partiale sau totale, fie pe segmente specifice de consum, produse si servicii, fie in general.
Citeste si: Zaharul, untul si curentul electric, in topul scumpirilor din 2022
„Ingrijorarile si presiunile cauzate de pandemie au fost inlocuite in 2022 cu cele legate de razboiul din Ucraina, ceea ce, inevitabil, a afectat comportamentul consumatorilor.
Am vazut mai multe schimbari, intre care: limitarea unor cheltuieli – precum cele alocate divertismentului, reducerea sumelor economisite si a investitiilor sau a celor dedicate educatiei si pregatirii profesionale”, a spus Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte si liderul sectorului de Retail si Produse de Consum, EY Romania.
Intrebarile au urmarit, pe de alta parte, identificarea aspectelor care ii preocupa intr-o mai mare masura pe consumatorii romani, in acest nou peisaj, dar si atitudinea lor fata de noile tendinte in plan social, cum ar fi sustenabilitatea sau responsabilitatea companiilor in societate.
Cel mai interesant aspect, cel putin prin comparatie cu anii anteriori, pe care studiul EY il releva pare sa fie preocuparea crescuta pentru viitorul financiar personal si al familiilor lor, cel putin prin prisma raspunsurilor privind cuantumul sumelor alocate, pe diferite categorii, in urmatoarele sase luni.
Potrivit rezultatelor sondajului, respondentii au indicat cele mai mari sume, intre 500 si 1.000 de lei, ca fiind alocate cheltuielilor pentru produse alimentare (74% dintre acestia, fata de 80% in 2021), economii si investitii (59%, fata de 68% in 2021), educatie si formare – 27% (fata de 34% in 2021).
Primele trei preferinte au fost urmate de cheltuieli pentru imbracaminte si incaltaminte – 25%, aproape la egalitate cu divertisment si relaxare – 24%.
Pentru igiena si ingrijire personala, sume de acest nivel vor fi cheltuite de numai 14% dintre respondenti, iar pentru sport, doar 12% vor cheltui peste 100 de euro lunar in urmatoarea jumatate de an.
Dintre aspectele care produc un efect asupra procesului de cumparare, pe primul loc a fost mentionata cresterea galopanta a preturilor – 22%, urmata de cresterea preturilor la energie electrica si gaz – 19% si stagnarea salariilor si cresterea inflatiei – 18%.
O mare parte dintre respondenti spun ca pentru a-si calibra consumul se informeaza din media sau din declaratiile decidentilor – politicieni sau autoritati, care pot denatura uneori realitatea economica.
Salariile, de exemplu, potrivit datelor INS au crescut, in primele noua luni din acest an cu circa 12%, dar, pentru ca preturile au crescut, parerea generala este aceea ca au stagnat.
Urmeaza, in ordine, ca factori ingrijoratori, cresterea costului produselor alimentare si a produselor de uz casnic esentiale – 18%, instabilitatea economica a tarii – 11%, fluctuatia pietelor (europeana/ globala) din cauza razboiului din Ucraina – 11%.
Modificarea preturilor pentru fiecare dintre categoriile principale mentionate in sondaj – carburanti, alimente de baza, energie, achizitii de locuinte si inchirieri, electrocasnice, medicamente etc., in ultimele 3-4 luni ale anului in curs, este vazuta de majoritatea celor intervievati ca fiind mult mai mare.
Dar, avand in vedere cresterea generalizata a preturilor pentru diverse categorii de produse, respondentii au fost invitati sa bifeze modul in care au actionat in acest tablou general al cresterii preturilor la toate categoriile de produse esentiale.
Cei mai multi au declarat ca nu au schimbat nimic, nici la consumul de carburanti (66%), nici la costurile energetice ale gospodariilor (51%), nici la alimente de baza (50%), nici la achizitii/inchirieri imobiliare (72%).
O parte dintre acestia au spus ca, intr-adevar, au achizitionat produse mai ieftine si au cumparat mai putin, iar o si mai mica parte au spus ca au renuntat la acele cumparaturi, insa vorbim despre un procent marginal.
Conform sondajului, la intrebarea „ce schimbari observati in comportamentul dvs. de consum?”, 27% au declarat ca gatesc mai mult acasa, iar 22% ca petrec mai mult timp acasa.
Confortul pe care il ofera platformele si magazinele online este bine valorificat, astfel ca 20% dintre cei chestionati cumpara mai multe produse prin intermediul platformelor online si doar 14% spun ca merg fizic in magazine.
Proportia dintre cele doua segmente de comert pare intrucatva echilibrata, dar tendinta de crestere a e-commerce-lui este evidenta si fara intoarcere la comertul clasic suta la suta.
In ceea ce priveste sustenabilitatea, se fac remarcate cateva modificari importante de comportament, cel putin in privinta folosirii mijloacelor de transport, fie personale, fie in comun.
Astfel, unii dintre respondenti au declarat ca folosesc mai mult transportul in comun sau bicicleta – 19%, altii folosesc alternative sustenabile pentru produsele pe care le cumparau in trecut – 18%, iar unii chiar spun ca achizitioneaza produse pe baza impactului pe care il au asupra mediului – 18%.
Pe de alta parte, sunt si persoane care incearca sa foloseasca cat mai putin masina si zboara mai putin cu avionul – 16% sau, pur si simplu, sunt preocupati, la modul general, de reducerea emisiilor de carbon – 14% – si fac eforturi in acest sens.
Romanii invoca, insa, ca principale aspecte care ii descurajeaza atunci cand intentioneaza sa cumpere produse sustenabile preturile ridicate ale acestora – 19% sau marketingul inselator – 16%.
La intrebarea privind Black Friday sau alte campanii de reduceri (Cyber Monday, Single Day etc.) de anul acesta, 61% au raspuns ca nu au facut cumparaturi.
Comparativ cu anul trecut, romanii au cheltuit mai putin – 47%. Cei mai multi dintre acestia (66%) au declarat ca nu au asteptat o campanie de reduceri pentru a cumpara cadouri pentru Craciun.
Daca anul trecut procentul respondentilor care urmareau campanii online era de 17%, anul acesta, odata cu trecerea pandemiei, acesta a scazut la 9,4%, iar cea mai mare masa de respondenti (36%) au declarat ca fac cumparaturi atat in online, cat si in magazine.
Cei mai multi nu au economisit pentru a face aceste achizitii de sarbatori (59%).
La intrebarea privind cuantumul cheltuielilor alocate in acest an pentru cumparaturile din perioada festiva, rezultatele sondajului sunt aproape egale.
Astfel, sume intre 500 – 999 lei sunt cheltuite de 27% dintre respondenti, sume intre 1.000 si 1.500 lei tot de 27%, iar peste 1.500 lei, de 29%. Sume mici, intre 400 – 499 lei, vor fi cheltuite de numai 8,5% dintre intervievati.
Un procent de 95% dintre respondenti au afirmat ca nu au achizitionat nici bilete de avion ieftine sau pachete de vacanta de Black Friday sau in cadrul altor campanii de reduceri.
Un procent de 62% nu asteapta campanii promotionale/de reduceri pentru achizitionarea biletelor de avion/pachetelor de vacanta.
