Pe un petec de pământ, legumicultorul Mircea Croitoru testează la Matca soiuri de roşii de pe alte meleaguri, obţinute prin încrucişări, dar tot mai bună e roşia românească.

Dacă în alte ţări, soiurile de roşii modificate genetic merg bine, solul şi clima de la Matca nu le sunt favorabile. Croitoru a pus vreo 26 de fire pe o suprafaţă de circa 10 mp şi a ajuns la concluzia că tot roşia românească e mai bună. „Fac cercetare cu organisme modificate genetic prin portaltoi aduse din Olanda sau Franţa. Au apărut deja probleme. Nu sunt mai rezistente decât cele tradiţionale româneşti. Cel mai bine ar fi să rămânem la soiurile noastre, naturale”, spune legumicultorul. Aşa se face că Mircea Croitoru i-a tras de mânecă pe furnizori şi le-a arătat că promisiunile lor nu se văd în realitate.

Deşi marile companii producătoare susţin că soiurile modificate genetic au o rezistenţă mai mare la dăunători sau fungi (ciuperci), hibrizii locali, obţinuţi prin încrucişări naturale, s-au adaptat mai bine climei şi solului. Mai e încă de lucru, spune agricultorul, care nu a pus niciun strop de chimicale pe culturi de ani buni. Ca şi el, alţi 26.000 de agricultori înregistraţi în agricultura ecologică au ales să se aşeze împotriva curentului.

La prima vedere, agricultura ecologică pare mai scumpă decât cea practicată în sistem industrial. Dar, folosind produse prietenoase cu mediul, fermierul face, de fapt economie pe termen lung, pentru că nu îşi poluează terenul şi nici nu contaminează pânza freatică. În plus, produsele obţinute în sistem ecologic nu sunt nocive pentru sănătatea consumatorilor. Pentru îngrăşarea solului, Mircea Croitoru foloseşte produse din import pe bază de humus, iar pentru combaterea dăunătorilor, fie că vorbim de insecte sau de bacterii, apelează la produse prebiotice pe bază de cupru şi calciu.

Share on Facebook