Cu prilejul întalnirii lunare organizata de filiala ACA Timis, domnul doctor Adrian Siceanu le-a vorbit apicultorilor despre doua mari pericole care se apropie de tara noastra si care distrug deja apicultura europeana, gandacul de stup Aethina Tumida și viespea asiatica.

Gândacul de stup Aethina Tumida

Primul pericol este reprezentat de un gandac care a venit din Africa și a invadat deja Italia, iar acum se extinde prin Franța și Germania. Este vorba despre gândacul de stup Aethina Tumida. Două-trei femele adulte sunt capabile să producă o infestare care poate conduce la pierderea unei întregi colonii de albine. Femelele gândacului de stup Aethina Tumida încep să depună oua la numai la o săptămână după propria emergență din sol.

Femela poate depune câte 1.000-2.000 de ouă în cuiburi, în diverse crevașe din stup sau în faguri. Oul gândacului de stup Aethina Tumida este alb sidefiu, de 1,4 mm lungime și 0,26 mm lățime, similar ca aspect cu oul de albină, dar de dimensiuni mai mici. 

Ouăle gândacului de stup Aethina Tumida sunt depuse sub forma unor mici grămezi de dimensiuni variabile și cu aspect neregulat. Perioada de incubare este foarte scurtă, de 3-6 zile.

Larva gândacului de stup Aethina Tumida are culoare alb-gălbuie, cu aspect sidefiu, și circa un centimetru lungime. Larva gândacului de stup Aethina Tumida poate fi ușor confundată cu larva de găselniță mare (molia de ceară) Galleria melonella, dar se deosebește de aceasta prin cele trei perechi de picioare anterioare, proeminente.

Larvele gândacilor de stup Aethina Tumida se hrănesc cu miere, polen, păstură și puiet de albine.

Larvele gândacilor de stup Aethina Tumida ies din stup și intră în solul umed și moale, pe o rază de circa 20 de metri în jurul stupului, la o adâncime de 10-30 de centimetri, pentru a se transforma în nimfe și apoi adulți.

Pupa gândacului de stup Aethina Tumida are la început culoarea albă, după care începe să se pigmenteze. Stadiul de pupă a gândacului de stup Aethina Tumida durează între 15 și 60 de zile, dar majoritatea gândacilor de stup Aethina Tumida ies din sol după 4 săptămâni. De aceea, pentru a preveni infestarea cu gândacul de stup Aethina Tumida, oglinda stupului trebuie să fie permanent curățată și dezinfectată.

După ce pătrund în colonia de albine, adulții din specia gândacului de stup Aethina Tumida își reduc treptat activitatea și se localizează inițial în zonele mai puțin luminate, cum sunt fundul sau la îmbinările pereților stupului.

Comisia Europeana, prin departamentele de specialitate, a informat de ceva vreme statele membre cu privire la riscul pe care îl reprezintă o invazia a gândacului de stup Aethina Tumida în coloniile de albine. Cea mai la îndemână soluție pentru eradicarea acestui dăunător instalat în stupină distrugerea stupilor infestați și arderea acestora sau congelarea inventarului apicol.

Viespea asiatică (Vespa velutina)

Al doilea pericol evidențiat de domnul doctor Adrian Siceanu este viespea asiatică (Vespa velutina), care face deja ravagii în Franța. Deocamdată, oficial, la noi nu s-a raportat nici un caz de acest tip, însă apicultorii se așteaptă să apară în anii următori.

Viespea asiatică (Vespa velutina) este considerată printre cele mai agresive exemplare din familia sa și, în Europa, a fost observată prima dată în Franța, în regiunea Aquitania, în 2004. Primele atacuri asupra coloniilor de albine din Spania au fost semnalate în 2010, iar asupra celor din Italia în 2013. Agresivitatea crescută a viespii asiatice (Vespa velutina) o transformă într-o amenințare pentru apicultura europeană.

Viteza de expansiune a speciei este de 50-100 de km/an. Ca urmare a pericolului  ridicat pe care îl reprezintă viespea asiatică (Vespa velutina), în Franța s-a constituit chiar o rețea de voluntari, care caută cuiburile de Vespa velutina din zonele lor, le țin sub observație, întocmesc formulare speciale, care se centralizează pentru a se lua cele mai bune măsuri, potrivit datelor prezentate de domnul doctor Adrian Siceanu apicultorilor timișeni.

Prădător redutabil, viespea asiatică (Vespa velutina) devorează colonii de albine, hrănindu-se și cu alte insecte, ca alte viespi mai mici, greieri, fluturi și muște. Cercetătorii au fost uimiți să descopere că viespea asiatică se delectează și cu fructe coapte sau flori. Prada este de obicei prinsă cu aripa, după ce viespea asiatică se așează la intrarea în stup, unde așteaptă albinele culegătoare de miere să se întoarcă cu nectar sau polen. Viespea asiatică (Vespa velutina) își forțează prada să cadă pe sol, înainte de a o paraliza. Ca urmare a acestei tehnici, viespea asiatică (Vespa velutina) este capabilă de a distruge până la 30% dintr-o colonie de albine în doar câteva ore.

Deși lucrătoarele mănâncă o parte din pradă, cele mai multe dintre insectele capturate sunt decapitate, li se îndepărtează aripile și picioarele, iar apoi sunt transformate într-o pastă cu care vor fi alimentate larvele din propriul cuib.

Viespea asiatică (Vespa velutina) este activă din aprilie până în noiembrie, cea mai intensă activitate fiind în lunile august și septembrie, când masculii fertili vor căuta regine pentru împerechere. Deși există informații puține în această privință, exist cercetători care afirmă că reginele pot părăsi locul unde au hibernat pentru a înființa noi familii și depune ouă în noile spații încă din luna februarie. Primele lucrătoare apar în luna mai. Coloniile de viespi asiatice (Vespa velutina) se dezvoltă foarte rapid, ajungând într-un timp scurt la mii de exemplare, din care câteva sute sunt regine care s-au împerecheat.

Printre prădătorii naturali ai viespii asiatice (Vespa velutina) se numără ciocănitorile, gaițele, pițigoii, care se hrănesc cu larvele viespii asiatice, înainte de venirea iernii.

Share on Facebook