Atacuri virulente ale unei boli care distruge recoltele de grâu vor deveni o amenințare reală la securitatea alimentară în multe regiuni ale globului.

La nivel mondial, efectele schimbărilor climatice, cum sunt secetele prelungite, degradarea continuă a mediului sau precipitațiile care cad haotic, contribuie la dezvoltarea unor boli care se răspândesc cu rapiditate, cum este rugina grâului. La o întâlnire a specialiștilor și autorităților din întreaga lume cu privire la schimbările climatice, care a avut loc în aprilie, s-a concluzionat că un management mai eficient al recoltelor ar putea diminua efectele distructive ale modificărilor apărute în ciclurile naturale și ar contribui la asigurarea securității alimentare.

Una dintre cele mai agresive boli, care face ravagii în lanuri, este rugina grâului, care face parte din familia fungilor. În Orientul Mijlociu, rugina grâului produce pierderi enorme producătorilor agricoli, deoarece afectează plantele încă din primele stadii de de dezvoltare, le slăbește și le oprește creșterea. În 2010, specialiștii au vorbit despre o adevărată epidemie în țări ca Egipt, Maroc, Yemen, Liban, Algeria, Siria sau Irak. În Vestul Asiei, producătorii agricoli au suferit pierderi de până la 40%.

Datorită abilității extraordinare de a se adapta la condițiile create de anomaliile intervenite în ciclurile naturii, cum sunt căderile masive de precipitații, pe o lungă perioadă de timp, specialiștii avertizează că rugina grâului va apărea din ce în ce mai des în lanuri, în areale noi. Într-o regiune ca Orientul Mijlociu, în care grâul asigură circa 40% din necesarul caloric și 20% din cel proteic, o altă epidemie ar putea fi echivalentă cu un dezastru în ceea ce privește securitatea alimentară a populației, mai ales că țările din această zonă a globului sunt dependente de importurilor de grâu, inclusiv din România. O nouă situație ca cea din 2010 ar face statele din această regiune, ca Egipt, Iran, Liban sau Yemen, vulnerabile și la fluctuațiile de prețuri de pe bursele internaționale, ceea ce poate determina apariția unei crize alimentare ca urmare a scumpirii alimentelor.

Previziunile specialiștilor reuniți în aprilie la simpozionul privind rugina grâului, care a avut loc în Izmir, Turcia, sunt cu atât mai sumbre cu cât în ultimii ani au fost identificate două tipuri noi de rugina grâului. Acestea sunt mult mai virulente și mai agresive, deoarece au dezvoltat o rezistență puternică la genele folosite pentru crearea de soiuri noi de grâu, care făceau față cu succes atacurilor tipurilor de rugina grâului cunoscute până acum.

În acest context, oamenii de știință au atras atenția că problema nu poate fi soluționată decât printr-o colaborare la nivel internațional. În acest scop a fost creat Centrul Internațional de Cercetare a Ruginii Grâului, care va monitoriza noile cazuri și va asigura transmiterea datelor între cercetătorii din întreaga lume. În prezent, la centrul care va fi complet funcțional de abia din 2015, sunt analizate circa 16.000 de soiuri trimise din toate colțurile lumii pentru se testa care dintre acestea este mai rezistent la atacurile ruginii grâului.

Totodată, se colaborează deja la nivel de state pentru combaterea acestei boli. Spre exemplu, în cadrul unui parteneriat științific, peste 13.200 de fermieri din Etiopia au primit sămânță pentru a reînființa circa 400.000 de hectare, distruse de epidemia de rugina grâului în 2010. Totuși, pentru rezultate optime, este nevoie ca informația să circule rapid între cercetători, iar autoritățile să îi susțină.

„Miezul problemei îl reprezintă lipsa unei investiții coordonată pentru a combate amenințarea reprezentată la nivel mondial de rugina grâului”, consideră Mahmoud Solh, directorul general al International Center for Agricultural Research in the Dry Areas (Centrul Internațional de Cercetare pentru Agricultura din Zonele Uscate – ICARDA).

Share on Facebook
Print Friendly