Un fermier din Statele Unite duce agricultura la un nou nivel al tehnologiei. In fiecare zi urmareste atent pe monitoarele calculatoarelor sute de informatii digitale, pentru a identifica cele mai productive zone pentru culturile sale. Detine circa 4.600 de hectare, prin urmarea analiza datelor e capitala. Fermierul american planteaza in rotatie porumb, soia, grau de primavara, sfecla de zahar si floarea soarelui.

De mai bine de 30 de ani, de cand se ocupa de agricultura, Gary Wagner, originar din Minnesota, a ajuns la concluzia ca doar datele relevante, colectate cu precizie si analizate cu atentie pot potenta profitul unei ferme. „Nu se poate îmbunătăți ceea ce nu măsoară”, este crezul fermierului american.

Datele computerizate pe care le analizeaza frecvent sunt niste harti de randament si imagini prin teledetectie, care pot oferi date cu privire la zonele productive pentru o anumita planta. Astfel, fermierul american poate selecta semintele, hibrizii care ii vor asigura cea mai mare fertilitate in terenurile sale.

Un exemplu in acest sens il are cu o cultura de soia. Datele computerizate i-au aratat ca in unele zone mai deluroase nu s-a obtinut decat 24 de banite pe acru, in timp ce in altele s-au inregistrat si 55 de banite pe acru. In acest fel, prin orientarea culturii si a ingrasamintelor, Gary Wagner a putut sa majoreze media productiei de soia cu 6 banite, pastrand aceleasi costuri medii pentru ingrasaminte.

De asemenea, un alt exemplu in care datele computerizate si-au dovedit eficacitatea a fost atunci cand fermierul american a dorit sa inteleaga de ce o parte din terenul sau a devenit in mod neasteptat mult mai putin productiv fata de celelalte. Desi initial credea ca sunt probleme din pricina compactarii, informatiile culese din teren i-au aratat ca acel sol devenise nisipos si uscat.

„Nivelul scazut de umiditate din sol a cauzat aceasta schimbare. Intre 1993 si 1997, culturile pe respectivul pamant au fost de sfecla de zahar, care a eliminat intr-un procent mare umiditatea din sol. Efectul l-am vazut mult mai tarziu, dar gratie tehnologiei intelegem mai bine aceste schimbari si putem sa le preintampinam”, spune Gary Wagner.

Harti din satelit care ii ajuta pe fermieri sa stabileasca mult mai usor ce zone din teren sunt bune sau nu pentru infiintarea culturilor. FOTO NASA

Mai mult decat atat, informatiile computerizate sunt puse in comun in cadrul unei retele informatice dedicate fermierilor (Farmers Business Network – FBN). Astfel, schimbul de cunoastere intre agricultori ii ajuta sa identifice mult mai rapid cele mai bune programe de fertilizare, precum si cele mai bune soiuri de plante pentru terenurile lor. „Pentru prima data in 22 de ani incep sa obtin adevarata reala a pamanturilor pe care le am”, spune fermierul american.

Cu toate acestea, agricultorul de peste ocean atrage atentia ca agricultura adevarata nu se poate realiza doar din spatele monitoarelor de calculator. „Colectarea si analiza datelor este deosebit de importanta, este de un real folos. Insa pentru noi este vital sa luam contactul si cu alt fel de informatii, sa verificam ceea ce se intampla in teren. De asemenea urmarim fiecare transport de cereale catre depozit, verificam rezervoarele de amoniac aplicat, numerele loturilor de seminte etc.”, mai declara Gary Wagner.

Tipurile de date pe care fermierul american le colecteaza sunt:

  • Hartile topografice, aceastea ajutandu-l sa stabileasca modul de irigatie, precum si cele mai bune culturi pe care le poate infiinta intr-o zona determinata.
  • Harti privind randamentul solului.
  • Imagini prin teledetectie, care ii ofera agricultorului american sansa sa masoare vigoare une plante, structura acesteia in diferite stadii ale dezvoltarii.
  • Harti din satelit ale terenurilor puse la dispozitie de autoritatile agricole americane.
  • Imagini din drone pentru a combate buruienile din culturi.

Share on Facebook