Pepenele verde este o plantă anuală, cu o perioadă de vegetaţie de 90-130 zile, care face parte din familia Cucurbitaceae și care are pretenții foarte mari de căldură și lumină. Specialiștii recomandă soiurile timpurii, pentru maximizarea profitului.
Pepenele verde are un sistem radicular puternic care pătrunde în sol la 1-1, 5 m, iar pe orizontală se dezvoltă până la 4-5m. Vigoarea sistemului radicular şi caracterul xerofit al frunzelor şi vrejurilor, imprimă plantei o rezistenţă deosebită la secetă, potrivit specialiștilor de la Banca de Gene Suceava. Dacă rădăcinile sunt rănite, în timpul prăşitului, acestea se refac foarte greu, fapt pentru care lucrările de prăşit trebuie efectuate cu grijă.
Pepenele verde este o plantă termofilă, cu pretenţii foarte mari faţă de căldură și față de lumină, având nevoie de 1.500 ore de strălucire a soarelui. La lumină insuficientă plantele sunt slab dezvoltate, florile avortează, producţia este redusă, iar conţinutul în zahăr scade.
Pepenii sun sensibili la curenţii de aer, motiv pentru care culturile se înfiinţează între perdele de plante cu port înalt.
Totodată, pepenele verde are pretenţii mari faţă de apă, dar sistemul radicular puternic dezvoltat asigură nevoile pe faze de vegetaţie. Aplicarea a 2-3 udări în perioada înfloririi şi fructificării determină realizarea de producţii mari.
Elementele minerale trebuie să se găsească în cantităţi corespunză toare în sol. Excesul de azot dăunează formării şi coacerii fructelor, însă potasiul şi fosforul influenţează favorabil fructificarea şi calitatea fructelor.
Cele mai bune soluri pentru cultură sunt cele cu structură nisipoasă sau nisipo-lutoasă, care se încălzesc repede.
Tehnologia cultivării pepenelui verde în câmp
Pregătirea terenului şi solului începe toamna prin nivelarea de întreţinere, discuirea, fertilizarea de bază cu îngrăşăminte organice, 30-60 t/ha gunoi de grajd, 50-70 kg/ha superfosfat, 70-90 kg/ha sare potasică, încorporându-se în sol odată cu arătura adâncă, la 25-28cm. Primăvara se pregăteşte terenul cu grapa cu colţi reglabili şi cu combinatorul.
Cultura se înfiinţează prin semănat direct în câmp, iar în ultimul timp, pentru a obţine o timpurietate a producţiilor, se recurge la producerea răsadurilor în spaţii cu dublă protejare sau în răsadniţe calde.
Înfiinţarea culturii prin semănat direct în câmp are loc între 25 aprilie şi 10 mai, mecanizat cu SPC 6, sau manual când se seamănă pe suprafeţe mici (100 mp) la adâncimea de 3-4cm, folosindu-se 4-5kg/ha (0,5gr/m2). Dacă se optează pentru producerea de răsaduri, atunci în luna martie se seamănă sămânţa în cuburi nutritive şi se plantează manual în perioada 10-15 mai.
Înainte de semănat sămânţa se tratează chimic cu Criptodin (2gr/kg de sămânţă) sau termic prin îmbăierea în apă caldă la 50 grade C timp de 20 minute, în vederea prevenirii îmbolnăvirii de cladosporioză şi antracnoză.
Culturile de pepene verde se seamănă în cuiburi, la distanţa între rânduri de 200 cm şi între cuiburi pe rând, de 50 cm.
Pentru a proteja plantele de curenţii reci de aer, se recomandă cultivarea lor în culise de protecţie, folosind pentru „perdele” porumbul sau sorgul, câte două rânduri după fiecare 8 ale culturii, sau benzi de secară, câte una la fiecare 15 rânduri ale culturii.
În gospodăriile populaţiei şi în cadrul asociaţiilor familiale, unde există forţă de muncă, în special în zonele sudice şi pe terenuri nisipoase, se practică cultura asociată a pepenelui verde cu cartoful timpuriu. Cultura de cartof timpuriu se înfiinţează în a doua jumătate a lunii martie, iar la sfârşitul lunii aprilie se seamănă pepenii verzi, printre rândurile de cartof timpuriu, respectându-se distanţele dintre rânduri ale culturii de bază. Între 2 rânduri de pepene verde se plantează două rânduri de cartof timpuriu la distanţa de 70 cm între rânduri.
La sfârşitul lunii mai începe recoltatul cartofului timpuriu. Acesta eliberează treptat terenul până la mijlocul lunii iunie, după care pepenele verde rămâne în cultură pură.
Lucrări de întreţinere în cultura pepenelui verde
- Răritul la distanţele stabilite pe rând, lăsându-se 1-2 plante la cuib;
- Praşile manual şi mecanice numai până în momentul când vrejii acoperă suprafaţa de cultură, pentru a nu fi deranjaţi;
- Acoperirea vrejilor din loc în loc cu pământ, pentru a nu fi deranjaţi de vânt;
- Aplicare a 2-3 udări, în special în perioada înfloririi şi creşterii fructelor. Nu se fac udări la începutul perioadei de vegetaţie şi nici la coacerea fructelor;
- Reducerea numărului de fructe pe plantă la 4-5 bucăţi, în special la soiurile timpurii;
- Fertilizarea în perioada înfloritului în masă cu 100-125 kg/ha azotat de potasiu;
- Combaterea bolilor şi dăunătorilor (mana –Bravo 500 SC (500 gr/l), căderea plantulelor –Previcur Energy (310 gr/l), alternarioza – Shavit F72WP (2kg/ha), fuzarioza –Topsin AL 70 PU (0,5 l soluţie/plantă), tripsul tutunului – Confidor Energy (0,6 l/ha).
Combaterea ecologică a dăunătorilor în cultura pepenelui verde
- multe din bolile agresive ale pepenelui verde cum ar fi fuzarioza, bacterioza, virozele şi dăunători ca nematozii sunt imposibil de combătut biologic de aceea este necesară respectarea cu stricteţe a asolamentului şi revenirea pe aceaşi solă numai după 5-6 ani.
- la apariţia atacului de făinare se vor face tratamente cu sulf micronizat 0,3-0,5%;
- pentru fortificare generală se recomandă tratamente cu decoct de coada calului sau urzică.
Recoltarea pepenelui verde
Recoltarea fructelor se face când acestea au ajuns la maturitatea fiziologică deplină, deoarece nu se postmaturează. Momentul recoltării se cunoaşte după sunetul înfundat când fructele sunt lovite cu degetul, uscarea cârcelului de la bază, locul de prindere al pedunculului de fruct este puţin adâncit, coaja capătă un luciu characteristic şi se zgârie uşor cu unghia, iar în vârful fructului se formează o uşoară adâncitură.
Pepenele se detaşează de plantă prin tăierea pedunculului cu un cuţit fără a mişca sau a călca vrejii.
Producerea seminţelor de pepeni verzi
Tehnologia este asemănătoare culturii de câmp, cu unele particularităţi: respectarea spaţiului de izolare de 2.000m, semănatul se face în perioada 1-15 mai, limitarea numărului de fructe pe plantă la 4-5; purificarea culturii în etapa formării primelor fructe şi la maturarea deplină a acestora. Recoltarea fructelor se face la maturitatea fiziologică deplină. În vederea extragerii seminţelor, fructele se secţionează şi se face o nouă sortare, reţinându-le numai pe cele cu seminţe corespunzătoare ca mărime, formă, culoare, mod de aşezare specific cultivarului. Extragerea seminţelor se face manual, cu o lingură, sau mecanic cu pasatricea, iar separarea de pulpă se face prin spălare cu apă curată. După uscare, seminţele se condiţionează prin alegerea la masă, după formă, mărime, dar mai ales după culoarea lor.
Soiurile timpurii aduc profi mai mare
Cultivaţi după tehnologia tradiţională, pepenii verzi se recoltează începând cu data de 18 – 20 iulie, până la sfârşitul lunii septembrie înregistrându-se un vârf de producţie între 5 – 25 august. În această perioadă valorificarea pepenilor verzi se face greoi, cererea fiind de cele mai multe ori sub oferta producătorilor, iar preţul de vânzare scade la valori care asigură o rentabilitate minimă, potrivit specialiștilor de la SC HortiTom SRL, companie înființată în 2003 în bazinul horticol Dabuleni.
Prin folosirea unor tehnologii de obţinere a producţiilor extratimpurii şi timpurii, perioada de recoltare poate fi devansată cu 25 – 30 zile. Astfel în zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei care beneficiază de un potenţial termic superior celorlalte zone de cultură din ţară, recoltarea pepenilor verzi începe în ultima decadă a lunii iunie în cazul culturilor înfiinţate prin răsad şi protejate în adăposturi joase tip tunel. La culturile înfiinţate prin răsad şi mulcite cu folie de polietilenă recoltarea începe în perioada 1 – 2 iulie, iar la cele înfiinţate prin răsad fără protejare primele fructe sunt recoltate în perioada 5 – 6 iulie. Producţiile extratimpurii şi timpurii de pepeni verzi obţinute în perioada 25 iunie – 25 iulie se pot valorifica în condiţii de eficienţă economică ridicată atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă.
Soiuri de pepeni:
Sugar Baby este un soi de vigoare mică – mijlocie. Fructul este mic (1,8 – 3,4 kg), sferic, de culoare verde închis cu dungi puţin vizibile, de culoare negricioasă. Pulpa este colorată în roşu aprins, dulce, fină, uniformă ca textură şi culoare. Seminţele sunt mici, netede, de culoare bej, cu vârful mai închis.
Timpuriu de Canada este un soi de vigoare mică – mijlocie. Fructul este mic – mijlociu(1,7 – 4,2 kg), sferic, de culoare alb – verzui cu dungi subţiri formate din irizaţii puţin vizibile. Pulpa este de culoare roşie – roz – cărămizie, uniformă ca textură şi culoare, uneori aţoasă spre mijlocul fructului. Seminţele sunt mici, netede, de culoare bej pestriţă, cu vârful cafeniu.
Crisby F1 este un hibrid extratimpuriu, de vigoare mijlocie. Fructul este mijlociu spre mare(3,0 – 5,3 kg) de formă rotund ovală, de culoare verde deschis cu dungi de culoare verde intens. Pulpa este de culoare roşu intens, dulce şi are textura fină. Seminţele sunt mici, de culoare maronie.
Red Comet F1 este un hibrid de vigoare mijlocie. Fructul este de mărime mijlocie spre mare(4,0 – 6,0 kg) sferic, de culoare verde închis . Pulpa este de culoare roşu intens. Seminţele sunt mici, de culoare maroniu pestriţ.
Red Star F1 este hibrid cu vigoare mare. Prezintă fructe mari(3,7 – 6,0 kg), sferice, de culoare verde închis. Pulpa este de culoare roşu intens cu un gust foarte dulce. Seminţele sunt mici şi puţine la număr.
Lady F1 este un hibrid timpuriu de tip Crimson Sweet. Prezintă fructe ovale, uniforme, cu greutatea medie de 10 – 12 kg. Pulpa este crocantă, suculentă, de culoare roşu purpuriu. Capacitatea de producţie este de 30 – 40 t/ha.
Granit F1 este un hibrid extratimpuriu de tip Crimson Sweet, cu fructe de 3 – 9 kg, de calitate superioară (miez colorat în roşu intens, gust foarte dulce, seminţe mici şi puţine).
Farao F1 este un hibrid timpuriu de tip Crimson Sweet, cu fructe alungite, mari şi foarte mari (6 – 14 kg), cu potenţial de producţie foarte ridicat. Este tolerant faţă de majoritatea agenţilor patogeni care afectează plantele de pepeni verzi.
Top Gun F1 este un hibrid de tip Crimson Sweet, timpuriu, cu fructe uşor ovale, de 9 – 11 kg, miez colorat în roşu, foarte productiv.
