Prin intermediul fondurilor europene nerambursabile, pot fi înființate ferme piscicole, care pot fi populate cu puiet certificat.

Una dintre unitățile care intră în categoria furnizorilor de încredere este Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, care, în cei peste 70 de ani de existență, a avut o contribuție esențială la dezvoltarea sectorului pescăresc național, promovând cercetarea fundamentală și aplicativă  în domeniul  pisciculturii și acvaculturii, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii.

Începând cu luna martie, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet pune la dispoziţia fermierilor din domeniu material piscicol pentru populare, respectiv  puiet de un an şi doi ani din speciile deţinute de unitate. De la jumătatea lunii aprilie, respectiv începutul lunii mai sunt iniţiate lucrările de reproducere artificială la speciile Polyodon spathula, crap (Cyprinus carpio) şi caras ornamental (Carassius auratus gibelio). În luna iunie, când încep lucrările de reproducere artificială la speciile de peşti planctonofagi din complexul chinezesc, vor fi puse la dispoziţia fermierilor larve în vârstă de 3 – 5 zile din speciile cteno (Ctenopharingodon idella), scoicar (Mylopharyngodon piceus), sânger (Hypophthalmichthys molitrix) şi novac (Hypophthalmichthys (Aristichtys) nobilis).

Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet oferă spre comercializare larve şi puiet predezvoltat din specia somn (Silurus glanis) la următoarele preţuri:

  • Larve somn – 2.000 lei / 100.000 exemplare;
  • Puiet predezvoltat somn – 2,5 lei/ exemplar.

Stațiunea Nucet beneficiază de o dotare de excepţie, care îi oferă caracter de unicat pentru piscicultura din România, reprezentată de:

  • baza experimentală, cu o suprafaţă de 167 ha, cu circa 90 de bazine piscicole, alimentată gravitațional cu apă suficientă și ferită de surse de poluare, unică în ţară şi printre puţinele de acest fel din Europa;
  • stație pilot de reproducere și creştere intensivă a  sturionilor;
  • instalații pilot de creştere în sistem intensiv şi superintensiv a crapului de cultură;
  • stație pilot de reproducere artificială și de pre-dezvoltare  a principalelor specii de pești de cultură.

Domeniile de competență în care unitatea are experientă și rezultate deosebite sunt:

  • ameliorare genetică a crapului de cultură – crearea  raselor de crap Frăsinet, Ineu și Ropșa;
  • conservarea  şi utilizarea  genofondului de peşti de peşti de apă dulce, în vederea dezvoltării pisciculturii – acvaculturii şi  al refacerii potențialului piscicol al ecosistemelor acvatice naturale, prin reproducerea și creșterea speciilor de pești rare, periclitate sau ameninţate cu dispariţia, concretizată prin genoteca de pești de apă dulce a României;
  • introducerea în cultură a unor specii de pești autohtone și alohtone; (aclimatizate), valoroase în vederea valorificării complexe a potențialului productiv piscicol și a diversificării producţiei;
  • inițierea și promovarea tehnologiilor ecologice de creștere a peștilor de cultură, în România;
  • promovarea sistemelor de acvacultură care integrează tehnologii moderne și specii valoroase;
  • creşterea productivității și calității producției în amenajările piscicole sistematice, prin trecerea la acvacultură intensivă și superintensivă pentru speciile de pești valoroase;
  • asigurarea de material biologic, piscicol de populare (specii, rase, hibrizi și metiși) cu calităţi bioproductive testate, în vederea restructurării sortimentale a producției.

RASE OMOLOGATE,  LINII ȘI SPECII DE PEȘTI DE APĂ  DULCE

1.   Cyprinus carpio – crap rasa Frăsinet

  • Rasă ameliorată, din categoria celor cu corpul înalt, cu înveliş de solzi complet, pretabilă creşterii în sistem intensiv şi superintensiv şi pentru producerea de hibrizi industriali interrasiali și interspecifici
  • Se caracterizează prin corpul înalt, cu linia cefii care urcă brusc formând „cocoaşa”, capul mic, solzii dispuşi regulat.

Performanțe de creştere Cyprinus carpio – crap rasa Frăsinet:

  • la vârsta de o vară, înregistrează greutăţi medii între 30 – 50 grame/exemplar cu producţii de 2.000 – 4.200 kg/ha şi până la 160 grame/exemplar, în cazul unor producţii medii de 1.000- 2.000 kg/ha;
  • la vârsta de două veri, realizează greutăţi între 500 – 1.600 grame;
  • la vârsta de trei veri, înregistrează greutăţi între 3.000 – 4.000 grame;
  • la vârsta de patru veri, realizează greutăţi între 4.500 – 5.500 grame.

2.   Cyprinus carpio  – crap  rasa Ineu

  • Rasă locală, cu corpul înalt, cu înveliş de solzi foarte redus (crap golaş), culoarea cenuşiu–albăstrui, pretabilă creşterii în sistem intensiv şi superintensiv.
  • Se caracterizează prin corp înalt, cu învelişi de solzi foarte redus (crap golaş), culoarea cenuşiu – albăstrui.

Performanțe de creştere Cyprinus carpio  – crap  rasa Ineu:

  • la vârsta de o vară, înregistrează greutăţi medii între 30 – 50 grame/exemplar, cu producţii de 2.000 – 3.500 kg/ha şi până la 100 grame/exemplar, în cazul unor producţii medii de 1.000 – 2.000 kg/ha.
  • la vârsta de două veri, realizează greutăţi între 300 – 1.200 grame/exemplar;
  • la vârsta de trei veri, înregistrează greutăţi 1.200 – 2.500 grame/exemplar;
  • la vârsta de patru veri, realizează greutăţi 2.500 – 4.000 grame/exemplar.

3.   Cyprinuscarpio  – crap  rasa Ropșa

  • Este o rasă de crap cu corpul alungit, cu înveliş de solzi complet, cu înotătoarele pereche pigmentate în roşu, rustică, precoce (în condiţiile termice ale latitudinii României), adaptată la temperaturi scăzute.
  • În ciuda aspectului morfologic de „crap sălbatic”, răspunde foarte bine la furaje şi valorifică foarte bine resursele naturale de hrană.
  • Se pretează la creşterea în sistem semiintensiv şi intensiv.
  • Se caracterizează prin corp alungit, cu înveliş de solzi complet, cu înotătoarele pereche pigmentate în roşu.

Performanțe de creştere Cyprinuscarpio  – crap  rasa Ropșa:

  • la vârsta de o vară, înregistrează greutăţi medii între 30 – 50 grame/exemplar cu producţii de 2.000 – 3.000 kg/ha şi până la 100 grame/exemplar, în cazul unor producţii medii de 1.000- 2.000 kg/ha;
  • la vârsta de două veri, realizează greutăţi între 300 – 800 grame/exemplar;
  • la vârsta de trei veri, înregistrează greutăţi între 1.000 – 2.000 grame/exemplar;
  • la vârsta de patru veri, realizează greutăţi între 2.500 – 3.500 grame/exemplar.

4.   Specia Polyodon spathula – poliodon

  • Este un sturion de apă dulce.
  • Este un peşte de talie mare, atingând 1,5-2 m lungime şi 50-70 kg greutate, în mediul natural.
  • Specia are două caracteristici importante: este un peşte planctonofag (filtrator), hrana preferată fiind zooplanctonul şi are un ritm de creştere deosebit de rapid
  • Celor două caracteristici biologice li se adaugă calitatea cărnii (comparabilă cu cea a sturionilor) şi a icrelor (caviar).
  • Particularităţile biologice şi ecologice ale speciei permit creşterea acestora în heleştee, în diferite formule de policultură, fără consum de furaje concentrate.
  • Aceste argumente, cât şi interzicerea totală a pescuirii sturionilor (Acipenseridelor), au făcut ca specia să prezinte o importanţă deosebită pentru piscicultura din România, atât din punct de vedere economic, dar şi pentru protejarea şi conservarea sturionilor autohtoni.
  • Din punct de vedere morfologi,. se aseamănă cu ceilalţi sturioni, cu exceptia capului care prezintă un rostrum mult alungit, comprimat dorso-ventral, în formă de vâslă, a cărei lungime la adulţi este de aproximativ 1/3 din lungimea totală a corpului.
  • Atât operculele, cât şi rostrul sunt acoperite de  o reţea de receptori tactili sau electrici.

Performanțe de creştere Polyodon spathula – poliodon:

  • la vârsta de o vară, înregistrează greutăţi medii între 100 – 1.000 grame/exemplar;
  • la vârsta de două veri, realizează greutăţi între 2.000 – 3.000 grame/exemplar;
  • la vârsta de trei veri, înregistrează greutăţi între 4.000 – 5.000 grame/exemplar;
  • la vârsta de patru veri, realizează greutăţi între 5.000 – 7.500 grame/exemplar.

 5.   Specia Ctenopharyngodonidella – cosas

  • Peste reofil, semimigrator aparținând familiei Cyprinidae, având regim de hrănire prin excelență fitofag;
  • Se reproduce în lunile iunie – iulie, la 24- 260
  • Are lungimea cuprinsă între 60-115 cm (mai rar și peste) și greutatea de circa 7,4 – 32 kg, D III 7, A 8, Lin. Lat. 37-42, dinții taringieni 3,5-5,3. Corpul este fusiform, alungit și gros;
  • prin forma corpului această specie seamănă cu cleanul de care diferă prin capul mai lat, gura mai mică, ochii mai depărtați și îndeosebi prin dinții faringieni foarte puternic zimtați. Cosașul are gura mică subterminală, deschiderea ei ajungând sub nări, caudala adânc scobită, lobii ei mai mult sau mai puțin rotunjiți. Inserția ventral este  situată exact sub cea a dorsalei sau foarte puțin în urma acesteia.
  • Coloritul: spinarea cenușie-verzuie, flancurile alb murdar, iar partea ventrală albă.

Performanțe de creştere  Ctenopharyngodonidella – cosas:

  • la vârsta de o vară, înregistrează greutăţi medii între 30 – 100 grame/exemplar;
  • la vârsta de două veri, realizează greutăţi medii între 200– 600 grame/exemplar;
  • la vârsta de trei veri, înregistrează greutăţi medii între 800 – 1.500 grame/exemplar;
  • la vârsta de patru veri, realizează greutăţi medii între 2.000 – 3.500 grame/exemplar.

6.    Specia Hypophthalmictthys molitrix – sânger

  • Pește reofil, semimigrator, aparținând familiei Cyprinidae, având regim de hrănire prin excelență fitoplanctonofag, se reproduce în lunile iunie-iulie, la 25- 270

Caracteristicile morfologice, contituţionale Hypophthalmictthys molitrix – sânger:

  • Are lungimea cuprinsă între 60-100 cm și greutatea de circa 8 –25 kg, D III 8, A III 12-13, Lin. Lat. 104 -108;
  • Corpul este înalt, puternic comprimat lateral: spinarea ușor îngustă între ceafă și dorsal;
  • Capul mare, gura mică subterminală, ochii situați mai mult în jumătatea inferioară a capului;
  • Coloritul: brun-albăstrui – ruginiu, fără pete mai întunecate în partea dorsal și mult mai deschis pe partea ventral.

Performanțe de creştere Hypophthalmictthys molitrix – sânger:

  • la vârsta de o vară, înregistrează greutăţi medii între 30-150 grame/exemplar;
  • la vârsta de două veri, realizează greutăţi medii între 250-800 grame/exemplar;
  • la vârsta de trei veri, înregistrează greutăţi medii între 1.200-2.500 grame/exemplar;
  • la vârsta de patru veri, realizează greutăţi medii între 3.000-5.000 grame/exemplar.

7.   Specia Specia Aristichthys nobilis – novac

  • Specie aparținând familiei Cyprinidaesi, având regim de hrănire prin excelență zooplanctonofag.
  • Are lungimea cuprinsă între 40-100 cm și greutatea de circa 5 –20 kg, D III 7-9, A III 11-13;
  • Prin forma capului, poziția ochilor și a altor organe, această specie diferă de sanger, în primul rând prin carena care se întinde numai între anală și ventral.
  • Coloritul este  murdar cu pete neregulate, mai închis pe partea dorsal ți deschis pe ventral.

Performanțe de creştere Specia Aristichthys nobilis – novac:

  • la vârsta de o vară, înregistrează greutăţi medii între 20 – 80 grame/exemplar;
  • la vârsta de două veri, realizează greutăţi medii între 300 – 1.000 grame/exemplar;
  • la vârsta de trei veri, înregistrează greutăţi medii între 1.200 – 3.500 grame/exemplar;
  • la vârsta de patru veri, realizează greutăţi medii între 3.000 – 6.000 grame/exemplar.

8.   Specia Silurusglanis – Somn

  • Specie autohtonă, aparținând familiei Siluridae, având regim de creștere rapid, talie mare și o importanță economică potențială pentru piscicultură din România.
  • Trăiește în apele curgătoare, stând ziua ascuns printre ramurile rădăcinilor bătrâne de salcie, printre bolovanii mari sau chiar în mâl. Noaptea este mai activ.
  • Puietul se hrănește cu larve de insecte (Chirinomide, Rusalii), la vârsta de o vară consumă puiet de pește și mici crustacee, broaște, viermi.
  • Corpul masiv, puternic, gros în partea anterioara și comprimat în cea posterioară;
  • Pielea fără solzi, moale, alunecoasă, cu secreții abundente de mucus;
  • Capul turtit dorso-ventral;
  • Gura mare armată de dinți ascutiți, conici, îndreptați înapoi și așezați în serii pe ambele fălci. Pe falca superioară posedă o pereche de mustăți foarte lungi, iar pe cea inferioară două perechi mult mai scurte;
  • Înotătoarea anuală este foarte lungă;
  • Colorația este în general cenușie închisă, marmorată, laturile sunt măslinii, burta albă-murdar.

Performanțe de creştere specia Silurusglanis – Somn:

  • la vârsta de o vară, înregistrează greutăţi medii între 50 – 150 grame/exemplar;
  • la vârsta de două veri, realizează greutăţi medii între 300 – 1.500 grame/exemplar;
  • la vârsta de trei veri, înregistrează greutăţi medii între 1.000 – 3.000 grame/exemplar;
  • la vârsta de patru veri, înregistrează greutăţi medii între 3.000 – 7.000 grame/exemplar.

9. Specia Stizostedion lucioperca – șalău

  • Peste răpitor de apă dulce și usor salmastră.
  • Trăiește în apele curgătoare limpezi cu  cursul domol și fundul tare, pietros și în special  cu fund nisipos.
  • Lungimea este cuprinsă între 40-70 cm.
  • Greutatea este de 1-4 kg, mai rar 7-10 kg.
  • Corpul este fusiform, puțin comprimat, acoperit cu solzi mici.

Performanțe de creştere specia Stizostedion lucioperca – șalău:

  • la vârsta de o vară, înregistrează greutăţi medii între 20 – 100 grame/exemplar;
  • la vârsta de două veri, realizează greutăţi medii între 300 – 800 grame/exemplar;
  • la vârsta de trei veri, înregistrează greutăţi medii între 1.000 – 2.000 grame/exemplar;
  • la vârsta de patru veri, realizează greutăţi medii între 2.000 – 3.000 grame/exemplar;

10. Specia Esox lucius – știuca

  • Pește răpitor de apă dulce.
  • Preferă apele stătătoare cu multă vegetație.
  • Lungimea este cuprinsă între 40-150 cm.
  • Greutatea este de 1-2 kg, mai rar 4-6 kg.
  • Corpul este alungit, puțin comprimat lateral.
  • Botul este asemănător cu ciocul de rață.
  • Gura mare, larg despicată, cu mulți dinți.

Performanțe de creştere specia Esox lucius – știuca:

  • la vârsta de o vară, înregistrează greutăţi medii între 20 – 1000 grame/exemplar;
  • la vârsta de două veri, realizează greutăţi medii între 300 – 600 grame/exemplar;
  • la vârsta de trei veri, înregistrează greutăţi medii între 1.000 – 2.000 grame/exemplar;
  • la vârsta de patru veri, realizează greutăţi medii între 2.000 – 3.000 grame/exemplar.
Share on Facebook