Spre deosebire de tari precum Ungaria, unde predomina relieful de campie, sau Austria, unde putem intalni un relief predominant muntos, in Romania, profilul topografic este unul mixt, iar in tara noastra se intalnesc aproape toate formele de relief.
Din aceasta cauza, si terenurile agricole de pe teritoriul tarii au particularitati diferite si, implicit, nevoi specifice de nutrienti. Pentru a lua deciziile potrivite in ceea ce priveste aplicarea de fertilizanti si pentru a alege sa infiintam culturile care dau cel mai bun randament, este necesar sa cunoastem tipul de teren, in functie de locatia geografica.
In cele ce urmeaza vom vorbi despre modul in carre sunt raspandite solurile in Romania si despre solurile specifice fiecarei forma de relief.
Tipurile de sol din Romania: factorii care le influenteaza
Cel mai important factor, care influenteaza tipul unui sol, este relieful, fiind urmat de fiecare pozitie bioclimatica de pe teritoriul tarii. Astfel, fiecare zona va include soluri specifice, cu anumite particularitati si cu nevoi specifice de nutrienti. Doi alti factori, care influenteaza tipologia solurilor, sunt clima si vegetatia din zonele respective, care afecteaza in mod direct compozitia solurilor.
Astfel, in zonele de campie putem intalni supranumitele cernisoluri, in timp ce la deal si relieful de podis intalnim luvisolurile. In zona de munte, se intalnesc, cu precadere, spodisolurile si cambisolurile.
Solurile din zona de campie si deal
In zonele de campie predomina cernisolurile, in timp ce in zona de deal vom intalni luvisolurile. Cel mai bun exemplu este dat de Campia Romana, unde intalnim preponderent cernoziomuri, soluri foarte fertile, caracterizate prin culoarea inchisa si care se formeaza sub vegetatia ierboasa.
Din punct de vedere agricol, cernoziomurile sunt unele dintre cele mai productive tipuri de sol, iar aplicarea de ingrasaminte naturale reprezinta o masura suficienta pentru a asigura o recolta de calitate.
Desigur, si in cazul unor astfel de soluri exista dezavantaje. In ciuda continutului bogat de nutrienti, pozitia geografica a acestor soluri nu este intotdeauna una propice aprovizionarii cu apa, asa ca, de multe ori, lipsa unei infrastructuri de irigatii bine pusa la punct si lipsa interventiei umane in ceea ce priveste irigarea, pot compromite o recolta, din cauza predispozitiei la seceta din aceste regiuni.
Solurile din zonele de deal si podis
In zonele de deal si podis, adica in jurul lantului carpatic, putem identifica luvisolurile, acele tipuri de sol dezvoltate pe roci sedimentare, prin descompurea rocilor metamorfice si magmatice.
Aceste tipuri de soluri sunt, preponderent, lutoase si argiloase, avand un continut ridicat de pietris si lut.
Solurile din zonele montane
La altitudini de peste 1.000 – 1.200 de metri, intalnim solurile montane, care se caracterizeaza printr-o structura dura si sunt formate in principal din granit si sisturi cristaline, avand un caracter erozional ridicat.
Din cauza compozitiei lor, aceste soluri sunt si cele mai dificil de cultivat, iar pentru a le aduce intr-o stare optima agriculturii, sunt necesare anumite lucrari specifice, cu caracter antierozional, dar si introducerea de nutrienti. Cu toate ca, in cazul solurilor montane, aducerea lor intr-o stare care va garanta productivitatea agricola necesita un efort mai mare, multi cultivatori aleg urmeze principiul de minimalism japonez, in care “mai putin este mai mult”, si sa infiinteze culturi pe suprafete mai mici, bine ingrijite, insa care sa compenzeze prin calitatea ridicata a recoltei.
Indiferent de tipul de sol pe care vrei sa infiintezi o cultura agricola, este mereu necesar sa iei in calcul particularitatile parcelei tale, si sa intreprinzi masuri specifice, prin care sa determini atat tipul solului si gradul de nutrienti prezent in acesta.
Pentru ca, atat carenta de nutrienti dintr-un sol ce se doreste cultivat, cat si suprafertilizarea, reprezinta factori care pot pune in pericol productivitatea unei culturi agricole, este necesar sa prelevezi mostre de sol, inainte de inceperea lucrarilor agricole, pentru a cunoaste cu exactitate atat cantitatea de nutrienti de care solul are nevoie, cat si tipurile de culturi care vor performa cel mai bine in acel sol.
