Mihaela Arion este de profesie inginer și lucrează la o firmă în domeniul ambalajelor din Brăila, iar, alături de soţul ei, ofiţer pensionat, a pus pe roate o afacere cu lufa, buretele vegetal aflat la mare căutare în centrele spa și nu numai.

În urmă cu cinci ani, în timpul liber, cei doi au început să cultive legume, la ţară, în satul Baldovinești. După un timp, li s-a părut că treaba merge prea greu, din cauza faptului că accesul pe piaţă al micilor producători din domeniul agricol este dificil. De cele mai multe ori, preţurile la care se vând legumele sunt prea mici, există un excedent de marfă în timpul sezonului, iar în afara sezonului există multă marfă din import.

„Un producător mic nu poate face faţă pe piaţa de cereale, așa că rămân variantele culturilor de nișă. Am zis atunci că trebuie să facem orice altceva în afară de legume”, a declarat Mihaela Arion, pentru revista România Rurală.

Pentru că aveau un teren agricol de 7 hectare, s-au gândit ca pe o suprafaţă de 7.000 demetri pătraţi, de lângă casa părintească, să încerce să cultive castravetele de lufa. Afacerea de familie, care de la an la an a mers cu profit tot mai mare, a început „ca o joacă”.

„Aveam seminţe din sat, aveam plante în curte, le foloseau ca bureţi de baie bunicii și străbunicii noștri. Tradiţia a fost ruptă, pentru că oamenii au plecat la oraș și apoi au apărut bureţii din alte materiale”, explică Mihaela Arion.

Lufa este o plantă anuală din familia cucurbitaceelor, originară din India, cu tulpina lungă, cu numeroase flori galbene și cu fructul de formă alungită care, în unele ţări, cum ar fi China sau Japonia, se consumă ca legumă sau, după uscare, se folosește ca burete de baie și în industria celulozei. Este descrisă ca un burete vegetal care elimină celulelemoarte de la suprafaţa pielii și o ajută să respire mai bine. În nordul Africii și în America de Sud, din seminţe se extrage ulei folosit în industria cosmetică.

La noi, nu s-a cultivat atât de mult. România a importat de la greci, care au câteva ferme pe acest profil și așa a intrat lufa pe piaţa din România. Mihaela Arion, care se ocupă de comercializarea produselor, a căutat pe internet magazine de produse cosmetice și saloane spa și a trimis oferte, cu imagini, descrieri și apoi mostre.

„Am încercat să facem un produs finit. Castravetele de lufa se usucă, se decojește și rămâne structura fibroasă a buretelui. Acesta trebuie apoi sortat, ambalat, etichetat. Trebuie păstrat în spaţii aerisite, în saci de plasă, iar noi, de exemplu, folosim podul casei. Anul trecut am vândut 10.000 de fructe uscate”, ne explică întreprinzătoarea.

Cererea a crescut în fiecare an, din 2011 încoace, iar între timp au apărut noi clienţi. Printr-un proiect cu sprijin european, soţii Arion au reușit, pe vremea când cultivau legume, să cumpere un tractor, au un sistem de irigaţie prin picurare, cultura a fost palisată și, practic, afacerea s-a dezvoltat.

Acum au ajuns într-un punct de cotitură, pentru că volumul de muncă este prea mare pentru familie (copiii sunt studenţi și ajută doar în vacanţe) și se gândesc ca începând de primăvara viitoare să mărească suprafaţa cultivată, să construiască alte spaţii de depozitare, să le organizeze altfel și să angajeze câteva persoane. Probabil vor apela, din nou, la fondurile europene.

„Una peste alta, efortul nostru a meritat, am avut profit în fiecare an, iar banii i-am reinvestit; produsul e apreciat, iar munca nu e în van. Este normal să vrem să facem mai mult”, a declarat Mihaela Arion.

Produsul este natural, i se fac doar tratamentele uzuale împotriva unor boli sau insecte, dar acestea nu influenţează calitatea plantei, iar produsul finit nu este unul care să producă alergii și poate fi folosit și pentru copii. În general, este comercializat de magazine care vând produse cosmetice bio, săpunuri naturale, de asemenea pentru masaj, de către saloanele spa.

„Avem condiţii de colaborare pe care le respectăm. Lucrul cu multinaţionalele implică o altă abordare – ei cer calitate constantă, sunt stricţi, vor ca produsul să existe pe raft pe tot parcursul anului. Lufa este o plantă care se recoltează doar toamna, apoi noi o depozităm și o livrăm la cerere. În niciun an n-am rămas, însă, cu producţie din anul anterior, pentru că am știut să ne dimensionăm producţia și nu am făcut niciodată rabat de la calitate. Am preferat să spunem că ni s-au epuizat stocurile, decât să oferim produse mai slabe calitativ”, spune brăileanca.

Familia Arion vinde trei produse: un burete standard (cea mai mare cantitate de produse realizate), o lufă cilindrică, la un preţ de 8-10 lei; apoi, din fructe mai mici, creează un burete pătrat, ca o pernuţă, cu o baretă – un burete de baie tip mănușă; și, în fine, un burete lung, de 40 de cm, mai gros, pentru spate, cu mânere din sfoară (care folosește doar una-două fructe de pe o plantă) și care costă în jur de 15-16 lei.

Share on Facebook