Strategia forestiera a Romaniei ar trebui sa asigure atat protejarea padurii cat si functionarea bioeconomiei romanesti, astfel incat sa sustina dezvoltarea comunitatilor rurale, sustin reprezentantii ASFOR.
“Sa nu uitam ca sectorul forestier si de prelucrare primara a lemnului contribuie cu 3,5% la PIB-ul Romaniei. Componenta sociala, dezvoltarea comunitatilor mici, pastrarea locurilor de munca – in sectorul forestier din Romania lucreaza peste 130.000 de profesionisti – trebuie sa fie si acestea repere integrate in strategia forestiera. Am mai spus aceste lucruri si le repetam: asa cum padurea are nevoie de oameni, si oamenii au nevoie de padure. Lemnul este o resursa care are mai multe vieti: prima, in padure, unde capteaza carbon si ne da oxigen, iar urmatoarele – produsele de lemn, noi sau reciclate, care tin sechestrat carbonul zeci sau sute de ani si care au fost si sunt baza dezvoltarii civilizatiei umane”, se mentioneaza intr-un comunicat semnat de Ciprian Musca, presedinte ASFOR.
Potrivit sursei citate, ASFOR incurajeaza si sprijina dialogul constructiv, de aceea reitereaza faptul ca este dispusa la organizarea unor sesiuni de comunicare atat in mediul online, dar si in mediul cel mai propice pentru astfel de discutii si anume padurea, pentru a gasi impreuna modalitatile optime pentru a promova un echilibru om-padure.
“ASFOR a apreciat si apreciaza grija oamenilor pentru un mediu curat si preocuparea pentru buna ingrijire a padurii. Silvicultorii si forestierii sunt, prin prisma meseriilor lor, gospodarii autentici ai padurii. Sigur, ne supara alaturarea celor care muncesc onest in aceasta industrie cu cei care comit infractiuni silvice. Ne bucuram sa constatam un interes major al factorilor de raspundere si ai reprezentantilor societatii civile pentru viitoare Strategie Forestiera a Romaniei”, se mai precizeaza in material.
Reprezentantii asociatiei sustin ca “este un subiect amplu, iar dreptul fiecarui cetatean de a dezbate si de a participa la constructia politicilor publice in orice domeniu este unul de necontestat”, iar acest drept trebuie sa se manifeste civilizat si transparent.
“Ne-am obisnuit insa, din pacate, ca subiectele care tin de padure sa fie prea des dezbatute pornind de la realitati deformate. Sunt prea multe dezbateri, luari de atitudine publice sau chiar verdicte care se bazeaza pe minciuni, stiri sau cifre false. Fara indoiala, cele mai multe vin din partea unor persoane bine intentionate, dar care nu cunosc adevarul despre padure sau despre sectorul forestier. Cu siguranta, mesajele acestora sunt lansate de la pupitre sau calculatoare instalate pe birouri de lemn, iar fiecare dintre aceste persoane are in casa mobilier sau obiecte din lemn. Sunt sute de astfel de obiecte in orice gospodarie: de la acoperisul casei la pragul usii, de la ramele ferestrelor la tocatorul de legume din bucatarie sau la banala cutie de chibrituri. Fiecare obiect de lemn a fost parte a unui arbore care a fost exploatat si apoi prelucrat”, se mai spune in comunicat.
In opinia reprezentantilor ASFOR, “intre grija pentru padure si ura fata de lemn si fata de cei care recolteaza, prelucreaza si aduc in casele oamenilor caldura lemnului este o fractura de logica”.
“Cand vorbim despre un document de importanta uriasa pentru tara noastra cum este Strategia Forestiera suntem obligati nu doar sa ascultam toate vocile, ci si sa vorbim in cunostinta de cauza si cu responsabilitate. Orice stire falsa polueaza, iar ecologia comunicarii este la fel de importanta ca grija pentru padure. Strategia Forestiera nationala este un document important si complex care trebuie sa creeze un echilibru intre rolul de mediu, social si economic al padurilor si trebuie sa fie baza a dezvoltarii comunitatilor locale si, in ansamblu, a Romaniei”, se mai precizeaza in document.
In opinia reprezentantilor ASFOR, padurile si lemnul sunt cautate pentru rolul lor de atenuare a schimbarilor climatice.
“Padurile capteaza si sechestreaza cantitati mari de carbon, iar produsele din lemn sunt tot mai utilizate in intreaga lume pentru ca inlocuiesc materialele a caror productie genereaza volume mari de gaze cu efect de sera. Pe intreg globul pamantesc se remarca, pe de-o parte, o grija tot mai mare pentru mediu si, implicit, pentru paduri, dar si o folosire tot mai ampla si inovativa a lemnului. In SUA au fost schimbate normativele din constructii pentru a permite ridicarea de cladiri foarte inalte construite exclusiv din lemn. Tari dezvoltate ca Japonia, Canada, Marea Britanie, Suedia, Germania, ca sa amintim doar cateva, se mandresc cu mari constructii din lemn: blocuri de locuinte, cladiri de birouri, stadioane sau sali de sport”, sustin reprezentantii asociatiei.
