Astăzi, Parlamentul României a adoptat un proiect de lege prin care cei 9.700 beneficiari ai plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic (CNDP) care ar fi trebuit să restituie subvențiile scapă de deciziile Curții de Conturi.

Ca să primească subvențiile din sectorul zootehnic privind campaniile 2007-2011, agricultorii au dat declarații pe propria răspundere că nu au datorii la bugetul de stat sau cele locale. În urma unor controale effectuate de Curtea Conturi s-a descoperit că o parte din acești fermieri aveau datorii, astfel că li s-a cerut să restituie subvențiile. În plus, au fost excluși de la celelalte campanii. După ce s-au plans Comisiei Europene, autoritățile de la București au realizat un proiect de lege care să repare situația, iar Parlamentul l-a adoptat azi, a anunțat Ministerul Agriculturii.

Prin proiectul de lege se reglementează situaţia unor beneficiari de CNDP din sectorul zootehnic privind campaniile 2007-2011, respectiv:

  1. nu se mai recuperează sumele reprezentând primele încasate de către beneficiarii CNDP care aveau datorii si cărora li s-au emis titluri de creanță de către Camerele de Conturi
  2. sumele recuperate se restituie
  3. beneficiarii care nu au încasat sumele CNDP cuvenite datorită existenței acestor datorii și care au depus cereri, beneficiază de aceste sume.
  4. beneficiarii din situațiile prezentate mai sus devin eligibili pentru plățile CNDP zootehnic și după anul 2011.

Există un număr de 9.700 beneficiari cu un efectiv de peste 237.000 capete animale care sunt afectați de deciziile emise de către camerele de conturi județene și a municipiului București. Sumele necesare aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului proiect de lege, în cuantum de 26.877 mii lei vor fi asigurate în limita prevederilor bugetare ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2014.

Proiectul de lege corespunde solicitărilor Comisiei Europene, în sensul aplicării normelor naţionale în relaţie cu prevederile comunitare şi autorizările emise prin Decizii de către Comisie, evitându-se astfel iniţierea unei proceduri de infringement împotriva României. La sesizarea unor producători agricoli privind condiţiile acordării PNDC în zootehnie şi existenţa datoriilor la bugetul de stat şi/sau bugetul local, Comisia Europeană, prin sistemul de cooperare şi informare EU Pilot, a adresat autorităţilor române întrebări privind regimul aplicabil plăţilor PNDC, prima scrisoare fiind transmisă în 26.03.2012.

În acest sens, autorităţile române au fost rugate să ofere o serie de informaţii, în special privind situaţia beneficiarilor cărora li s-au constituit debite, li s-a refuzat dreptul de a obţine plata CNDP datorită nerespectării condiţiei de eligibilitate privind lipsa datoriilor la bugetul de stat şi/sau la bugetul local şi în ce priveşte rezolvarea efectelor juridice produse de aceste condiţii.

Ultima scrisoare a Comisiei Europene din 18.03.2013 subliniază faptul că toate autorităţile dintr-un stat membru trebuie să conlucreze pentru aplicarea corectă a legislaţiei comunitare, interesul Comisiei fiind acela de a se asigura că aceste plăţi nu sunt recuperate, că autorităţile române oferă oportunităţi beneficiarilor cărora aceste drepturi nu le-au fost acordate datorită existenţei datoriilor şi deci că beneficiarii sunt repuşi în drepturi.

Solicitarea Comisiei se bazează pe un caz similar în care există o Hotărâre a Curţii Europene de Justiţie (Camera întâi) din data de 9 iunie 2011 în cauza C115/10, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul art. 267 TFUE – „Politica Agricolă Comună – Regulamentul (CE9 nr. 1782/2003 – ajutor naţional direct complementar – condiţii de acordare”. În această Hotărâre, Curtea Europeană de Justiţie declară că: Regulamentul 1782/2003……trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naţionale care exclude de la beneficiul ajutorului naţional complementar persoanele care exercită o activitate agricolă pe teritoriul statului membru în cauză pentru motivul că fac obiectul unei proceduri de lichidare voluntară, în măsura în care o condiţie privind absenţa unei astfel de proceduri nu a făcut obiectul unei autorizări prealabile din partea Comisiei Europene. În acest sens, Comisia a invitat România să aibă în vedere hotărârea Curţii Europene de Justiţie.

Share on Facebook
Print Friendly