Agricultura tradiţională ne otrăveşte apa. Depozitarea şi folosirea neconformă a gunoiului de grajd în zeci de sate face ca apa să nu mai fie bună pentru consum, însă oamenii ar fi putut primi consiliere gratuită, dacă ar fi fost funcţionale Camerele Agricole.
Ministrul Mediului, Attila Korodi, a prezentat recent evoluţia proiectului de control al poluării cu nitraţi, demarat în 2008 şi programat să se desfăşoare până la sfârşitul anului viitor. În 34 de localităţi, deja s-au făcut investiţii pentru reducerea poluării, potrivit Antena 3.
Cei mai mulţi agricultori folosesc gunoiul de grajd pe post de îngrăşamânt spunând că este natural şi nu dăunează sănătăţii, aşa cum fac îngrăşămintele chimice. În realitate însă, lucrurile stau altfel. Cantităţile de nitraţi din apa de băut nu trebuie să depăşească 50 de miligrame pe litru. Orice valoare peste această limită cauza grave probleme de sănătate. Afecţiunea se numeşte popular boala albastră şi este extrem de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.
Una dintre soluţiile pentru ca agricultorii să înveţe cum trebuie folosite îngrăşămintele o reprezintă consilierea primită de la funcţionarii Camerelor Agricole.
„Ce însemnau de fapt Camerele Agricole? LAPAR a realizat un proiect de lege prin care se crea cadrul legal ca la nivelul fiecărei commune să fie angajați specialiști care să cunoască specificul fiecări localități și să poată identifica nevoile agricultorilor de acolo. Adică, dacă într-un sat oamenii cresc mai mult vaci, atunci să fie acolo un inginer zootehnist. Acești specialiști ar fi fost plătiți să îi consilieze pe țărani astfel încât și badea Gheorghe să facă din agricultură un business”, ne-a declarat recent Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.
Specialiștiii din cadrul Camerelor Agricole ar fi putut să transforme activitatea țăranilor în mici afaceri profitabile.
„Specialistul i-ar fi arătat că dacă investește cu 100 de lei în plus, poate scoate 4 tone la hectar. Costurile cu aratul sau însămânțatul sunt aceleași pentru toți. Diferența o face știința: trebuie să știi care e densitatea optimă la porumb, de unde să cumperi sămânță sau inputuri. Furnizorii de imputuri îți vând cu plata la recoltare, așa că și îngrășămintele și pesticidele pot fi cumpărate chiar și de micii agricultori”, apreciază Laurențiu Baciu.
Numai că, în absența specialiștilor Camerelor Agricole, micii fermieri nu au de unde dobândi cunoștințele necesare pentru a folosi cum trebui pesticidele, îngrășămintele sau fungicidele.
„Agricultorii fără studii sunt adevărate pericole, bombe ecologice. Ei cumpără ce li se dă de la magazine, ce e mai ieftin, fac dozajul după cum îi taie capul, fără să se gândească la consecințele asupra mediului și a oamenilor”, arată președintele LAPAR.
În opinia sa, aportul specialiştilor de la Camerele Agricole s-ar fi văzut în creşterea nivelului de trai de la ţară.
