În mod frecvent, practicarea unei agriculturi intensive are ca efect degradarea unor însuşiri fizice, chimice şi biologice ale solurilor. Folosirea îngrăşămintelor minerale, amendamentelor calcaroase şi nu în ultimul rând a pesticidelor, fără o bază ştiinţifică poate să creeze în sol condiţii nefavorabile care să conducă la scăderea producţiei. 

Regimul substanţelor nutritive din sol, în ceea ce priveşte dinamica lor este permanent reglată de rădăcinile vii ale plantelor şi de microorganismele din sol.

Într-o experienţă efectuată pe un sol de tip preluvosol roşcat, cu diferite doze de azot se observă că la nefertilizat pH-ul solului a înregistrat o valoare de 5,368, iar odată cu creşterea dozei de N s.a. pH-ul solului a scăzut până la o valoare de 4,926 la N180, de aici se explică şi nevoia de amendamente dar şi de microelemente la cultura de rapiţă pentru o producţie de peste 3,0 tone/ha.

 

Referitor la fracţionarea dozelor de îngrăşăminte minerale pe bază de azot la cultura de rapiţă ar trebui să ţinem cont de anumiţi factori de influenţă: cantitatea de resturi vegetale rămase pe sol după recoltarea plantei premergătoare, faza de vegetaţie a rapiţei la intrarea în iarnă, starea culturi la ieşirea din iarnă dar nu în ultimul rând potenţialul de producţie al cultivarului (soi sau hibrid).

Prima fertilizare fazială cu azot la cultura de rapiţă de toamnă trebuie efectuată în aşa fel încât la reluarea vegetaţiei elementele nutritive să fie la nivelul sistemului radicular.

Trebuie să ne concentrăm pe faptul apariţiei bolilor la cultura de rapiţă în ferestrele ierni, menţionez câteva boli care pot duce la diminuarea producţiei Alternaria brassicae, Olpidium brassicae, Phoma lingam, Erysiphe cruciferum etc.

O boală care tinde să se răspândească în România este Olpidium brassicae, această boală a fost întâlnită în județele Covasna şi Giurgiu în anul 2014, ambele soluri au avut un pH încadrat între 5 şi 5,3 şi o umiditate excesivă în primăvară şi lipsa unui fungicid eficient aplicat în toamnă la rapiţă.

 Articol realizat de drd. inginer Liviu Dincă.

                                                                                                                                                                                                                           

 

 

Share on Facebook